În urmă cu mii de ani, zeii au oferit oamenilor cerealele (grâul, orzul, porumbul)?

În mitologia sumeriană, zeii au dat grâu şi orz oamenilor. Aceștia au transmis oamenilor cunoștințele fundamentale ale civilizației – inclusiv agricultura, irigațiile și creșterea animalelor – astfel încât oamenii să poată oferi ofrande zeilor și să-i elibereze de munca grea, așa cum este descris, de exemplu, în mitul „Vitele și cerealele”. Se credea că inițial cerealele (grâul și orzul) erau disponibile doar zeilor din ceruri, în timp ce oamenii „mâncau iarbă cu gura ca oile și beau apă din șanțuri”. Textele spun că zeul principal „a adus orz din munți” și i-a învățat pe oameni cum să-l semene.

Între timp, conform tradițiilor popoarelor din Mezoamerica (America Centrală), zeii (în special Quetzalcoatl) au adus semințe de porumb în saci și i-au învățat pe oameni cum să le cultive și să le irige.

Precum se observă, miturile se repetă. În Mesopotamia – cerealele; în Mezoamerica – porumbul. Conform istoriei oficiale, acum aproximativ 9.000 de ani, primii fermieri din Mezoamerica au început să selecteze plante cu mutații specifice. Adică, după sfârșitul perioadei de răcire abruptă (≈10.800–9.600 î.Hr.). Aceasta este, de asemenea, perioada asociată cu apariția complexului Gobekli Tepe – patria grâului modern.

În plus, complexitatea extraordinară a culturilor despre care se presupune că au fost date oamenilor de către zei – porumbul sau grâul – se repetă. Genomul porumbului este semnificativ mai complex decât cel uman. Este incredibil de complex datorită dimensiunii sale enorme (2,3 miliarde de perechi de baze) și pentru că peste 85% din secvența sa constă în „gene săltătoare” (transpozoni). Mai mult, posedă o diversitate genetică colosală: două soiuri de porumb pot diferi una de cealaltă mai mult decât diferă un om de un cimpanzeu – cu 20% sau mai mult, ceea ce reprezintă un nivel uimitor de divergență genetică în cadrul unei singure specii.

Oamenii de știință au calculat că, chiar și sub o selecție strictă efectuată de 1.000 dintre cei mai buni fermieri, probabilitatea transformării teosintelui (strămoșul sălbatic al porumbului modern) în porumb în decurs de 100 de generații este de doar aproximativ 1-5%. Oamenii ar fi trebuit să lucreze cu populații de milioane de plante pe o perioadă de 500-1.000 de ani. Șansa ca o singură mutație necesară să apară într-o genă este de aproximativ 1 la 100.000 pe generație. Acest lucru a fost statistic improbabil, o inginerie strălucită – și nimic la fel de radical nu a mai fost creat vreodată în istoria omenirii.

În același timp, cea mai mică probabilitate (mai mică de 0,001%) este atribuită ideii că oamenii antici ar fi început acest proces. Teosinta este o buruiană dură, necomestibilă. De ce să petreci zece secole alegând ceva care va deveni hrană la doar 20 de generații după propriii tăi copii?

VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025