În 1831, lumea a trăit unul dintre cele mai stranii și terifiante evenimente din istoria înregistrată: Soarele s-a transformat în albastru, iar planeta a fost cufundată luni de zile într-un frig straniu. Generații întregi, istoricii și oamenii de știință s-au străduit să explice acest fenomen bizar, dar acum, după aproape 200 de ani, cercetătorii cred că au rezolvat în sfârșit misterul. Conform unor noi studii, evenimentul a fost probabil cauzat de o erupție vulcanică masivă care a trimis milioane de tone de cenușă și particule în atmosferă. Aceste particule au împrăștiat lumina Soarelui într-un mod care a făcut ca Soarele să pară albăstrui sau chiar verde pentru observatorii din întreaga lume. În același timp, au blocat suficientă lumină solară pentru a declanșa un efect dramatic de răcire globală, ducând la luni de vreme neobișnuit de aspră și la pierderi de culturi.
Relatările martorilor oculari din acea vreme descriu o scenă înfiorătoare: cer albastru și lavandă în timpul zilei, stele care străluceau neobișnuit de puternic noaptea și formarea de brumă chiar și în lunile care în mod normal erau calde. Comunitățile au fost cuprinse de panică, unii crezând că era un semn al sfârșitului lumii. Descoperirea nu numai că a rezolvat un mister istoric, dar a evidențiat și cât de fragilă poate fi clima Pământului. Oamenii de știință avertizează că evenimente similare s-ar putea întâmpla din nou dacă o erupție masivă sau un alt dezastru la scară globală va avea loc în viitor.
Această revelație îi captivează deopotrivă pe pasionații de istorie, oamenii de știință și observatorii cerului. Este o reamintire înfiorătoare a faptului că până și ceva atât de constant precum Soarele poate părea să se schimbe atunci când atmosfera planetei noastre este perturbată – și că natura deține puterea de a transforma lumea peste noapte.
Sursa: lucrarea de doctorat „Blue suns and tarnished silver in 1831: using historical accounts to investigate one of the most significant climate forcing volcanic eruptions of the nineteenth century” / discovery.ucl.ac.uk











