Un specialist de la Harvard – Dr. John Mack – a studiat 76 de răpiri extraterestre şi a găsit ceva care se potriveşte cu Apocalipsa lui Ioan


Dr. John Mack a câștigat Premiul Pulitzer pentru biografia sa despre T.E. Lawrence. A condus departamentul de psihiatrie de la Spitalul Cambridge, afiliat Școlii Medicale Harvard, aducând cercetărilor sale acreditări academice solide, o carieră profesională respectată și credibilitate în rândul publicului larg. Apoi a început să investigheze afirmațiile despre răpiri extraterestre.

În 1994, și-a publicat descoperirile care i-au distrus reputația profesională în cartea „Răpirea: Întâlniri umane cu extratereștrii”. Acolo, el spune: „Ideea că bărbații, femeile și copiii pot fi luați împotriva voinței lor din case, mașini sau curțile școlilor de către ființe umanoide ciudate, ridicați în nave spațiale și supuși unor proceduri intruzive și amenințătoare este atât de terifiantă și totuși atât de terifiante pentru noi despre ceea ce este posibil în universul nostru, încât realitatea fenomenului a fost în mare parte respinsă dinainte”.

Dar Mack nu putea ignora dovezile pe care le întâlnea: consecvența dintre miile de cazuri fără legătură, nicio boală psihiatrică anterioară la majoritatea subiecților,  cicatrici fizice documentate de medici independenți, martori independenți ocazionali care coroborau evenimentele, faptul că erau implicați copii mici, prea mici pentru a fi influențați de expunerea la mass-media, dar şi faptul că majoritatea subiecților aveau o inteligență peste medie.

Cazurile au avut în comun o temă recurentă tulburătoare, care implică recoltarea sau implantarea de fetuși umani și efectuarea de proceduri genetice. Oricare ar fi fost aceste entități, ele păreau obsedate de reproducerea umană și de genetică. Mack a co-prezidat o conferință din 1992 la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, despre fenomenul răpirilor extraterestre. Provocarea sa adresată colegilor sceptici a fost următoarea: „Dacă ceea ce spun acești răpiți că li se întâmplă nu se întâmplă, atunci ce se întâmplă?”

Estimările revistelor de specialitate sugerează că 1 până la 3% din populație relatează experiențe similare, ceea ce înseamnă că vorbim despre milioane de oameni din întreaga lume. Prea frecvente pentru a le respinge drept zgomot statistic. Prea consistente pentru a le ignora drept fantezii aleatorii. Și întotdeauna, în fiecare relatare, accentul pe reproducere rămâne central.

Relatările despre răpiri descriu trei tipuri distincte de entități cu o consecvență remarcabilă: extratereştri gri (mici, cu ochi mari și care reprezintă tipul cel mai frecvent raportat), nordicii sau pleiadienii (care au o înălțime de 1,80 metri, au aspect umanoid, păr blond, ochi albaștri și ar putea trece ușor drept oameni) şi  reptilienii (care au pielea solzoasă și trăsături inumane grotești).

Apocalipsa 16:13-14 descrie trei duhuri necurate, ca niște broaște, care ies din gura balaurului, a fiarei și a prorocului mincinos. Scopul lor? Să se ducă la împărații pământului și ai întregii lumi ca să-i adune pentru bătălia de la Armaghedon.

Sursa: cartea „Abduction: Human Encounters with Aliens” (1994) de John Mack

 


DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.