Un nou studiu ştiinţific din iulie 2025 arată originea Giulgiului din Torino
Un studiu fascinant de modelare 3D a furnizat dovezi convingătoare că enigmaticul Giulgiu din Torino a fost creat folosind o sculptură în basorelief, mai degrabă decât un corp uman. Această cercetare revoluționară pune sub semnul întrebării secole de dezbateri legate de misterioasa pânză de in care este reprezentată imaginea unui om răstignit. Studiul, publicat în „Archaeometry”, folosește tehnici avansate de modelare digitală pentru a demonstra că proporțiile și caracteristicile imaginii giulgiului sunt în concordanță cu practicile artistice medievale, mai degrabă decât cu contactul direct cu un cadavru. Cercetătorul brazilian Cicero Moraes a utilizat programe software sofisticate, inclusiv MakeHuman, Blender și CloudCompare, pentru a crea două modele digitale distincte pentru comparație.
Cercetarea dezvăluie un fenomen fascinant cunoscut sub numele de „efectul măștii Agamemnon”, numit după faimoasa mască funerară de aur descoperită la Micene. Atunci când un obiect tridimensional este înfășurat cu material textil, amprenta rezultată devine distorsionată și semnificativ mai lată decât forma originală. Moraes a descoperit că înfășurarea unui model uman 3D realist producea o imagine care apărea „lățită și distorsionată”, spre deosebire de imaginea proporțional precisă observată pe Giulgiul din Torino.
„Modelul de contact generat de modelul în basorelief este mai compatibil cu imaginea giulgiului, prezentând o distorsiune anatomică mai mică și o fidelitate mai mare față de contururile observate”, a explicat Moraes în studiul său. Modelul de sculptură plată a produs o amprentă remarcabil de asemănătoare cu giulgiul real, sugerând că artizanii medievali ar fi putut crea imaginea folosind tehnici de basorelief comune în acea perioadă.
Această ultimă cercetare se adaugă la tot mai multe dovezi științifice care pun la îndoială autenticitatea giulgiului ca fiind pânza funerară a lui Hristos. Studiile anterioare au produs rezultate contradictorii cu privire la vârsta artefactului, datarea cu radiocarbon din 1989 plasând crearea sa între 1260 și 1390 d.Hr., în perioada medievală. Cu toate acestea, analize mai recente care utilizează împrăștierea razelor X cu unghi larg (WAXS) au sugerat o origine în secolul I, deși această metodă rămâne controversată în cadrul comunității științifice.
Analiza tiparelor sanguine a ridicat, de asemenea, îndoieli semnificative cu privire la autenticitatea giulgiului. Examinările medico-legale au stabilit că petele de sânge sunt total nerealiste pentru o persoană decedată aflată întinsă pe o suprafață plată, sugerând că este posibil să fi fost adăugate artistic după crearea imaginii. Aceste descoperiri se aliniază cu noile rezultate ale modelării 3D, care indică faptul că procesul de formare a imaginii a fost mai consistent cu tehnicile artistice medievale decât cu contactul natural cu pânza funerară.
Sculptura în basorelief era o tehnică artistică comună în perioada medievală, în special pentru crearea de imagini religioase. Artizanii din acea epocă posedau abilitățile tehnice necesare pentru a produce astfel de lucrări sofisticate, inclusiv capacitatea de a crea figuri proporționate anatomic care s-ar transfera eficient pe material textil.
Europa medievală a cunoscut o cerere fără precedent de artefacte religioase, ceea ce a dus atât la crearea legitimă, cât și la falsificarea pe scară largă a relicvelor sacre. Prima apariție documentată a giulgiului în arhivele istorice datează din Franța secolului al XIV-lea, astfel că ea coincide exact cu perioada sugerată de datarea cu radiocarbon. Această perioadă plasează crearea sa în perioada de apogeu a producției de relicve medievale și a culturii pelerinajului.
Moraes subliniază că metodologia sa de cercetare reprezintă un progres în analiza arheologică a giulgiului: „Această lucrare nu numai că oferă o altă perspectivă asupra originii imaginii Giulgiului din Torino, dar evidențiază și potențialul tehnologiilor digitale de a aborda sau dezlega mistere istorice” – a spus el.
Implicațiile studiului se extind dincolo de giulgiul în sine, demonstrând modul în care tehnicile moderne de modelare 3D pot scoate la iveală metodele de creare din spatele artefactelor istorice. Prin combinarea analizei arheologice tradiționale cu instrumente digitale de ultimă generație, cercetătorii pot investiga acum misterele antice cu o precizie și o obiectivitate fără precedent.
Dovezile acumulate susțin din ce în ce mai mult teoria conform căreia Giulgiul din Torino reprezintă o capodoperă a creației artistice medievale, mai degrabă decât o amprentă miraculoasă a răstignirii lui Iisus Hristos.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Un studiu fascinant de modelare 3D a furnizat dovezi convingătoare că enigmaticul Giulgiu din Torino a fost creat folosind o sculptură în basorelief, mai degrabă decât un corp uman. Această cercetare revoluționară pune sub semnul întrebării secole de dezbateri legate de misterioasa pânză de in care este reprezentată imaginea unui om răstignit. Studiul, publicat în „Archaeometry”, folosește tehnici avansate de modelare digitală pentru a demonstra că proporțiile și caracteristicile imaginii giulgiului sunt în concordanță cu practicile artistice medievale, mai degrabă decât cu contactul direct cu un cadavru. Cercetătorul brazilian Cicero Moraes a utilizat programe software sofisticate, inclusiv MakeHuman, Blender și CloudCompare, pentru a crea două modele digitale distincte pentru comparație.
