Site de secrete, stiinta si metafizica

Teorie şocantă: Imperiul Roman, cel mai mare imperiu din istoria umanităţii, a fost distrus de o creatură minusculă şi banală: ţânţarul!

6 82

romani tantariNenumărate lucrări au fost scrise despre cauzele căderii Imperiului Roman. Dar, poate că principala cauză a fost o creatură extrem de mică, care a reuşit astfel să destrame poate cel mai puternic imperiu din întreaga istorie a omenirii. Iar această creatură este… ţânţarul!

La începutul secolului al 5-lea, Imperiul Roman se afla în derivă. Granițele sale externe erau expuse constant la atacuri ale barbarilor: huni, goți, vizigoți şi ostrogoți. Diferențele religioase au dus la schisma ireparabilă între cele două jumătăți ale Imperiului, creând o dușmănie între zona de est a Imperiului (controlată de grecii ortodoxi) și Occidentul latin. Administrația de stat și armata romană erau corupte, iar războaiele civile au împiedicat apărarea statului de forțe inamice mai slabe. Căderea Imperiului Roman a fost un proces îndelungat și a fost afectată de mai mulți factori complexi.

Dar, hoardele asiatice și germanice nu au fost singurii dușmani ai Romei, și, probabil, nu au fost chiar și cei mai periculoşi. Roma a avut încă o inamic periculos, care a jucat un rol în destrămarea imperiului: ţânţarul anofel, cel responsabil de răspândirea malariei.

Romanii știau cu siguranță despre malarie, şi chiar au intuit cauzele acestei boli mortale. În anul 40 î.Hr., un scriitor pe nume Lucius Junius Columella scria: “În imediata apropiere a clădirilor nu ar trebui să fie nici zone umede şi nici drumuri militare, deoarece acestea au un miros toxic pe vremea caldă, făcând posibilă reproducerea insectelor care ne atacă în roiuri dense şi de la care primim de multe ori boala misterioasă ale cărei cauze nu sunt înțelese nici chiar de medici”. Dar ideea că țânțarii ar putea fi responsabili pentru infectarea victimelor malariei nu a fost, în general, cunoscută.

Romanii erau conștienţi că unele părți ale țării lor erau mai periculoase decât altele, în timpul lunilor calde și umede, şi de aceea romanii bogați se retrăgeau frecvent în vilele lor situate între dealuri. Dar, credința că boala se răspândește prin aer a fost una greșită, iar oamenii au crezut acest lucru până în secolul al 18-lea. Boala se răspândeşte doar prin ţânţari şi ea apărea în special vara.

În 1907, profesorul britanic WHS Jones a prezentat teza uimitoare că malaria este responsabilă pentru declinul Imperiului Roman. Argumentele sale s-au bazat pe înregistrările militare care arătau că romanii ce locuiau în părţile de jos, în regiunile mai calde ale Italiei, nu mai furnizau tineri soldați pentru legiunile romane; soldații erau acum recrutați în principal din zonele montane. Pe la mijlocul secolului al V-lea, armata romană era în cea mai mare parte germanică. Profesorul Jones crede că numărul de decese din cauza malariei a crescut după secolul al II-lea, iar populația, epuizată și slăbită, nu mai putea oferi oameni sănătoşi pentru a lupta.

Acum, noi dovezi sugerează că profesorul Jones a avut dreptate de mai bine de 100 de ani. Apariția bruscă de un nou tip de malarie ar fi putut provoca efecte devastatoare pentru romani. Plasmodium falciparum – una dintre cele mai periculoase forme de malarie, fiind responsabilă pentru moartea a 584.000 de oameni din întreaga lume (conform raportului din 2013 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii), ar fi putut fi responsabilă pentru lovitura finală aplicată deja slăbitului Imperiul Roman.

Acest parazit este de obicei asociat cu un climat tropical şi se găseşte mai ales în ţările africane. Dr. Sarah Tishkoff, om de ştiinţă de la Universitatea din Maryland din SUA, a descoperit dovezi genetice conform cărora Plasmodium falciparum a venit în Europa din Africa. Se presupune că schimbul comercial în creștere dintre Roma și Africa de Nord ar fi putut duce la transferul de ţânţari peste Marea Mediterană de pe navele comerciale. Și există dovezi arheologice în acest sens. Descoperirea recentă a cimitirului roman situat la 110 km nord de Roma oferă dovezi interesante despre existenţa unei epidemii catastrofale de malarie care datează din anul 450 d.Hr. La cimitir arheologii au descoperit 47 de schelete, cei mai mult fiind nou-născuţi. Arheologii cred că ei au fost îngropaţi doar după câteva zile sau săptămâni, indicând o epidemie mare a bolii mortale. Analiza unor oase conservate a demonstrat că un număr mare de fetuşi conţineau ADN-ul de Plasmodium falciparum.

Pentru o populație care era deja slăbită din punct de vedere economic, politic și social, malaria ar fi putut fi ultima lovitura decisivă. Şi iată se verifică încă o dată proverbul că buturuga mică răstoarnă carul mare.

Citește și

Utilizăm cookie-urile pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea site-urilor noastre, pentru a te ajuta să navighezi mai eficient de la o pagină la alta, pentru a memora preferinţele tale şi, în general, pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor. Accept Cititi mai multe

Politica de intimitate si Cookie