Televiziunea trecutului: i-am putea vedea la TV, în original, pe Aristotel sau pe Ştefan cel Mare?

Dacă am cunoaşte cu precizie şi acurateţe principalele evenimente ale istoriei omenirii şi dacă am reuşi să realizăm o cartelă perforată care să poată fi introdusă într-un ordinator, acesta ar da la iveală un program profetic relativ exact. Dacă am putea capta şi înregistra imagini din trecut, acelaşi ordinator ar fi poate capabil, chiar de la începutul acestui film, să imagineze singur continuarea scenariului şi să elaboreze imaginile care urmează să apară în istorie. Teoretic, prin relaţia cauză-efect, un computer de mare putere, având drept unică bază de informaţie un fapt istoric capital, însă detaliat la maximum, ar fi în stare să reconstituie întreaga istorie a omenirii în sensul plus şi în sensul minus.

Aflarea şi convertirea în imagini şi în sunete a undelor trecutului par probabil oricui un fapt ţinând de literatura ştiinţifico-fantastică, numai că realitatea vine din nou să contrazică o opinie cam pripită. Padre Pellegrino Ernetti, un călugăr benedictin italian pe care îl putem numi pe bună dreptate ş i un savant autentic, a ajuns foarte departe pe drumul realizării unui asemenea miracol. În cazul acestui padre nu este vorba de un iluminat, de un vrăjitor sau de un şarlatan medieval cum putem întâlni atâţia. El nu lucrează cu ajutorul invocării cutăror sau cutăror duhuri, nici prin magie şi nici nu recurge la trucuri de scamator, ci este considerat, repetăm, un savant autentic, om cu prodigioase cunoştinţe în cele mai felurite domenii.

Padre Pellegrino Ernetti a început să studieze intens prepolifonia, adică muzica aşa cum era ea cunoscută omenirii din cele mai vechi timpuri până în jurul anului 1000, cu o linie melodică şi fără ceea ce numim astăzi armonie sau orchestraţie, fiind profesor la Conservatorul Benedetto Marcello din Veneţia şi la Fundaţia Cini şi conducând direcţia învăţământului religios în toată Italia. E greu deci de crezut că ar fi vorba de un escroc în stare să orbească sumedenie de foruri responsabile de atâtea domenii importante de activitate. Cercetările întreprinse de padre Ernetti s-au desfăşurat cu colaborarea a doisprezece fizicieni a căror identitate a refuzat s-o dezvăluie cuiva, menţionând că aceasta este dorinţa lor expresă. La fel şi cu adresa laboratorului unde se desfăşurau acestea, un laborator despre care nimeni nu ştie decât că s-ar afla ori la Roma, ori la Veneţia. Mai mult nu.

Se ştie totuşi că prin 1956 padre Ernetti a început să se dedice studiului posibilităţilor de reînviere a trecutului printr-un sistem asemănător întrucâtva cu acela al unui film de televiziune. În anul 1957 l-a cunoscut pe profesorul portughez de Matis, cu a cărui colaborare trebuia să dea cercetărilor sale o orientare nouă şi mult mai riguroasă. Profesorul de Matis se interesa şi el de ceea ce am putea numi «televiziunea trecutului» şi chiar elaborase mai multe ipoteze pornind de la textele lui Aristotel, care cuprindeau referiri dezintegrarea sunetelor. Se ştie că, în această privinţă, se consideră că Aristotel nu era el părintele acestei idei, ci o preluase din filozofia pitagoreică, iar aceasta, la rândul ei, se pare că o deţinea din gândirea vechilor egipteni sau poate chiar dintr-o sursă şi mai îndepărtată.

Undele luminoase şi sonore nu se distrug

Ideea genială a părintelui Ernetti a fost, din cât putem desprinde din declaraţiile sale, aceea de a lua ca punct de plecare principiul ştiinţific clasic conform căruia undele sonore şi cele luminoase, după emisie, nu se distrug, nu se dezintegrează, ci numai se transformă, rămânând prezente în eternitate. Din acest fapt devine teoretic posibil să le reconstituim, reintegrându-le în programul lor energetic original. În fapt, acest principiu nu este admis în general de fizicieni, cel puţin în forma sumară enunţată mai sus, cu atât mai mult cu cât padre Ernetti susţine că undele în chestiune «se înscriu pe sfera astrală», fapt cu care fizica clasică, convenţională, nu are cum să poată fi de acord.

Tot după opinia părintelui Ernetti, o undă sonoră, de exemplu, se subdivide în sunete armonioase, în ultrasunete, hipersunete, hiposunete şi aşa mai departe, supunându-se, în acest proces de transformare, legilor obişnuite ale dezagregării materiei, până la stadiul atomic şi chiar mai departe, până la structurile cele mai mărunte ale infraatomului.

Graţie unei aparaturi adecvate, între care şi un osciloscop catodic care utilizează deviaţiile unui flux de electroni, se poate ajunge, prin parcurgerea în sens invers a drumului, la reconstituirea emisiei sonore iniţiale. Acest fenomen se pare că este posibil datorită faptului că fiecare element constituent al undelor are o individualitate proprie, o «carte de identitate» fizică ce-i permite întoarcerea fără greş la propria sa sursă.

„Invenţia mea – spune padre Pellegrino Ernetti – nu are nicio legătură cu procedeele parapsihologiei sau cu metafizica. Este ştiinţă în stare pură, atât! Pentru reconstituirea undelor luminoase, procedeul este identic. Baza lui pare a fi însuşi principiul fundamental al existenţei, fiindcă temelia creaţiei este lumina, după cum ne încredinţează Biblia.

„Fiecare fiinţă omenească – spune părintele – începând din clipa venirii sale pe lume şi până în clipa morţii, lasă pe pământ o dublă urmă, o dâră luminoasă şi una sonoră, amândouă constituind marca ei, sau, cum am spune, numărul matricol al fiecărui individ.” La fel se petrec lucrurile cu absolut tot ce se petrece în univers sau, ca să delimităm sfera preocupărilor noastre, pe pământ, fie că e vorba de un eveniment, fie că e vorba de un concert sau de o mişcare oarecare a unui om, a unui animal sau a unui corp.

Fireşte că fizicienii clasici se lasă greu şi nu le vine să accepte viabilitatea unor asemenea fapte, numai că un lucru este de netăgăduit: părintele Ernetti este în măsură să arate fotografii ale trecutului îndepărtat şi ne poate face să auzim voci care aparţin unor oameni morţi de milenii întregi. Trebuie să recunoaştem însă că atâta timp cât inventatorul – în cazul de faţă părintele Ernetti, sau vreunul din misterioşii săi colaboratori – nu dezvăluie până la amănunt secretele procedeelor sale, cât timp nu îngăduie nimănui să pătrundă în laboratorul său şi să urmărească experienţele în cauză, oricine are toate motivele să rămână sceptic în privinţa veridicităţii acestor lucruri.

Însuşi părintele Ernetti recunoaşte asta, dar se apără spunând că, în cazul în care secretul unor asemenea procedee ar fi cunoscut de toată lumea, asta ar putea fi cauza unor nenorociri pe care nici nu ni le putem închipui, a unor dezastre cu consecinţe incalculabile. Prin urmare, toată această istorie fantastică se întemeiază pe buna credinţă a acestui om – de o ţinută morală impresionantă, repetăm – şi pe dovezile pe care le prezintă. Nişte dovezi care te fac să rămâi cu răsuflarea tăiată şi să nu mai ştii ce să crezi.

Părintele Ernetti şi colaboratorii săi au reuşit să localizeze şi să reconstituie – în limba latină arhaică, aşa cum se şi cuvine -tragedia Thyestes de Quintus Ennius, care a fost reprezentată la Roma în anul 169 î.Ch. Prin aceleaşi procedee, au regăsit pronunţarea exactă din limbile zise moarte, textul original al Tablelor Legii, date de Dumnezeu însuşi lui Moise, pe muntele Sinai, şi au înregistrat şi imagini mai puţin depărtate în timp şi prin urmare mai convingătoare, cu papa Pius al XII-lea şi cu Benito Mussolini… Toţi cei care i-au ştiut bine pe aceştia cum arătau în timpul vieţii sunt gata să jure că imaginile îi reprezintă într-adevăr, fără niciun dubiu.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.