Este deplorabil modul în care la Borzeşti, prin anul 1467, Ştefan cel Mare i-a tratat pe solii hanului tătar. Chiar dacă nouă, copiilor, prin cărţile de citire ni s-a servit întâmplarea respectivă ca fiind de un mare curaj! Este drept …
În ziua de 5 februarie 1766, regele Stanislas Leszczynski al Poloniei (1677-1766) se sculă, ca de obicei, la ora şase dimineaţa. Valetul îi puse halatul căptuşit primit în dar de la fiica lui iubită, regina Franţei, după care se retrase, …
Printre legendele descrise de către scriitorul Mihail Sadoveanu în „Hanul Ancuţei” se află şi povestea lui Haralambie. Legenda, păstrată şi astăzi de bătrânii de pe meleagurile moldovene, povesteşte cum la Curtea domnească din Iaşi, în epoca fanarioţilor, au fost înrolaţi, …
Am dat întâmplător pe site-ul descoperă.ro de un articol referitor la domniile fanariote, denumit „Blestemul familiilor fanariote”. Autorul acestui articol, Nicu Pârlog, îşi permite să vorbească în numele unei „suite ilustre de cercetători şi istorici” şi să afirme despre domnitorii …
Am pornit în alcătuirea acestui articol, de la acuzaţiile unui comentator foarte revoltat de faptul că m-am legat de „marele Ştefan cel Mare”. Cum de am îndrăznit să-l denigrez pe Ştefan cel Mare, căci el a fost însufleţit doar de …
Faţă de domnitorii cu pur sânge românesc, au existat în ţările române unii conducători care au fost mult mai buni administratori de ţară, şi care, culmea, nu erau români. Mulţi îi critică pe domnitorii fanarioţi, dar au fost câţiva cu …
Fizicianul român Horia Hulubei (1896-1972) a adus contribuţii importante în ştiinţă prin lucrările sale de spectroscopie (Raman, radiaţii X şi radiaţii gama) şi de fizică nucleară. Dar cea mai importantă şi mai cunoscută realizare a sa este descoperirea elementului cu …
Ansamblurile de pictură murală ale mănăstirilor din Bucovina se situează în rândul celor mai importante opere de artă din Răsăritul Ortodox. Dintre ele, un rol reprezentativ îl ocupă Voroneţul, iar marea scenă Judecata de Apoi este considerată capodopera galeriei picturilor …
Eugen Şendrea în minunata sa carte „Istoria pe placul tuturor” ne povesteşte un episod mai puţin cunoscut de către noi toţi: faptul că în anul 1848, la Bacău era pe punctul să se instaureze o republică! În anul 1848, Bacăul …
Precum se ştie, domnitorii Moldovei şi ai Ţării Româneşti ajungeau pe tronurile ţărilor româneşti printr-un sistem electivo-ereditar, ceea ce înseamnă că orice pământean care avea „sânge domnesc” sau care avea o soţie de „os domnesc” putea ajunge domnitor. Toată condiţia …
