Ioan Mavrocordat Vodă a fost domnitor al Moldovei între anii 1743 şi 1747. În această perioadă, el avu o problemă cu un evreu. Se întâmplă că un evreu dintr-un sat al spătarului Iordaki Cantacuzino, sărăcind şi având datorii, ca să …
Constantin Mavrocordat (1711-1769) a fost un domnitor fanariot, care s-a remarcat prin câteva reforme importante în cele două ţări române pe care le-a cârmuit (Moldova şi Muntenia), ca de exemplu desfiinţarea robiei ţăranilor (1749). Într-una din scurtele perioade în care …
Este deplorabil modul în care la Borzeşti, prin anul 1467, Ştefan cel Mare i-a tratat pe solii hanului tătar. Chiar dacă nouă, copiilor, prin cărţile de citire ni s-a servit întâmplarea respectivă ca fiind de un mare curaj! Este drept …
În ziua de 5 februarie 1766, regele Stanislas Leszczynski al Poloniei (1677-1766) se sculă, ca de obicei, la ora şase dimineaţa. Valetul îi puse halatul căptuşit primit în dar de la fiica lui iubită, regina Franţei, după care se retrase, …
Printre legendele descrise de către scriitorul Mihail Sadoveanu în „Hanul Ancuţei” se află şi povestea lui Haralambie. Legenda, păstrată şi astăzi de bătrânii de pe meleagurile moldovene, povesteşte cum la Curtea domnească din Iaşi, în epoca fanarioţilor, au fost înrolaţi, …
Am dat întâmplător pe site-ul descoperă.ro de un articol referitor la domniile fanariote, denumit „Blestemul familiilor fanariote”. Autorul acestui articol, Nicu Pârlog, îşi permite să vorbească în numele unei „suite ilustre de cercetători şi istorici” şi să afirme despre domnitorii …
Basarab cel Mare (mort în 1352 şi înmormântat la Biserica Domnească din Curtea de Argeş) este cel mai cunoscut ascendent al familiei domnitoare Basarab şi domnitorul Ţării Româneşti (1310-1352). El este fiul lui Tihomir, care conform majorităţii opiniilor istoricilor români …
Am pornit în alcătuirea acestui articol, de la acuzaţiile unui comentator foarte revoltat de faptul că m-am legat de „marele Ştefan cel Mare”. Cum de am îndrăznit să-l denigrez pe Ştefan cel Mare, căci el a fost însufleţit doar de …
Faţă de domnitorii cu pur sânge românesc, au existat în ţările române unii conducători care au fost mult mai buni administratori de ţară, şi care, culmea, nu erau români. Mulţi îi critică pe domnitorii fanarioţi, dar au fost câţiva cu …
Precum se ştie, domnitorii Moldovei şi ai Ţării Româneşti ajungeau pe tronurile ţărilor româneşti printr-un sistem electivo-ereditar, ceea ce înseamnă că orice pământean care avea „sânge domnesc” sau care avea o soţie de „os domnesc” putea ajunge domnitor. Toată condiţia …
