Uşa masivă de stejar se deschise parcă de o mână nevăzută. Aghiotantul făcu câţiva paşi în cabinet încremenind cu hârtiile sub braţ. Lângă el se opri, abia stapânindu-şi emoţia, un tânăr de doar 21 de ani, „încheiat franţuzeşte”, în faţa lor, la un birou sculptat, se afla însuşi domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza. Era atâta linişte încât se auzea scârţâind pana de gâscă pe hârtie. Deodată acesta îşi ridica privirea: – A, da, scuzaţi-mă. Staţi, hârtiile astea mă omoară… – Măria Ta, este domnul Ion Ionescu! – Luaţi loc, domnule Ionescu! spuse domnitorul, făcând un gest domol cu mâna. Domnule Ionescu, am auzit de performanţele dumitale. De aceea îţi cer, dacă n-o fi imposibil, să-mi faci ce n-a făcut nimeni până acum la noi! Ca agronom. – Poruncă, Măria Ta!
– Ei, vezi, aici e aici. Treaba care ţi-o cer nu se face cu poruncă. Vrem… şampanie!
Tânărul agronom, făcu ochii cât farfuriile. Privi la ţesătura grea de aur a epoleţilor, la chipul unui sultan din decoraţia de pe piept şi îngăimă: – O voi face, Măria Ta! – Dragul meu, Napoleon Bonaparte, spunea că: „Beau şampanie când sunt învingător, pentru a sărbători, dar beau şi când pierd pentru a mă consola”. Turnată în paharul de cristal e o adevărată licoare vulcanică. Te fascinează, îţi încântă gustul, ba chiar şi auzul. Ei, ce zici, faci prinsoarea? -Da, Măria Ta!
Ion Ionescu de la Brad
Şampanie în Moldova? Grea sarcină, aproape de nerealizat. Şi totuşi, Ion Ionescu, nu disperă. Ajuns la moşia din Brad, se apucă să studieze metoda de producere a şampaniei. Află că ea era realizată doar din soiul de struguri negri Pinot Noir, Pinot Menunier şi struguri albi Chardonnay. Primul om care obţinuse şampanie fusese călugărul benedictin Dom Perignon prin 1670, în regiunea viticolă „Champagne”. Această zonă, unică în lume, „întruneşte combinaţia perfectă între condiţiile climatice şi cele geologice”. Aşadar, ce avea să se facă în alte părţi ale lumii, „pe baza aceloraşi soiuri de struguri şi aceloraşi tehnologii de fabricaţie sunt doar preparate după metoda Champanoise”.
După buni ani de zile de experimentări, Ion Ionescu de la Brad, reuşeşte în hrubele de la Iaşi să producă pentru prima dată pe târâm românesc, şampanie. Nu avem relatări istorice, dar ne închipuim când în 1841, acesta a desfăcut în faţa domnitorului Sturdza o sticlă cu deliciosul conţinut. Prima şampanie să se fi chemat Sturdza, după numele domnitorului?
Vă mai amintiţi de celebra şampanie românească „Zarea”? A fost degustată, băută, chiar îndrăgită, până când francezii ne-au cerut s-o retragem de pe piaţă. Şampania se face doar în Champagne! Noi însă nu ne-am lăsat! În 1970, dr. Ion Puşcă brevetează introducerea tehnologiei de şampanizare a vinului în podgoria Panciu după ce la 1 ianuarie 1969, băuse prima cupă de „Şampanie de Panciu”, produsă de el. Astăzi, nu există eveniment marcant în care să nu folosim parfumata şi aromata şampanie. Ştiţi care cupă păstrează aroma acestei băuturi mai bine? Cea în formă de „lalea”.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Uşa masivă de stejar se deschise parcă de o mână nevăzută. Aghiotantul făcu câţiva paşi în cabinet încremenind cu hârtiile sub braţ. Lângă el se opri, abia stapânindu-şi emoţia, un tânăr de doar 21 de ani, „încheiat franţuzeşte”, în faţa lor, la un birou sculptat, se afla însuşi domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza. Era atâta linişte încât se auzea scârţâind pana de gâscă pe hârtie. Deodată acesta îşi ridica privirea:
