Profesorul Ed Stone are 83 de ani, dar chiar şi la vârsta asta lucrează în continuare la o varietate de proiecte spațiale. Cu siguranță, el este un specialist în explorarea sistemului solar, fiind om de știință de proiect pentru programul Voyager al NASA, unul dintre cele mai îndrăznețe misiuni spațiale întreprinse vreodată.
Navele spaţiale Voyager 1 și Voyager 2 au călătorit atât de departe de Pământ, încât ele au devenit cele mai îndepărtate obiecte artificiale de Terra, rămânând pe deplin operaționale chiar şi astăzi, după mai bine de 40 de ani de călătorie prin spațiul cosmic. Misiunea lor inițială era aceea de a vizita cele patru planete gigantice (Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun), acest lucru fiind posibilă printr-o configurație planetară rară, care se întâmplă o singură dată la 175 de ani, o oportunitate pe care NASA nu și-o putea permite să o rateze.
Dintre toate lumile pe care sondele Voyager le-a vizitat în timpul călătoriilor lor cosmice, satelitul lui Saturn, Enceladus, este cel mai promițător loc pentru a căuta semne de viață extraterestră, consideră profesorul Ed Stone.
„Știm că acolo există gheață de apă care se evaporă din polul său sud. Acolo ninge tot timpul. Asta înseamnă că există apă lichidă sub crusta înghețată. Aici, pe Pământ, oriunde există apă, există viață microbiană.”
O opțiune ar fi colectarea de probe din această apă și analizarea lor pentru găsirea unor dovezi de viață. „Microbii sunt cele mai probabile lucruri pe care noi să le găsim. Trebuie văzut dacă microbii de pe Enceladus au legătură cu cei de pe Pământ sau sunt diferiți.”
