Pe bancnota de 10 franci elveţieni apare planeta Nibiru. O descoperire secretă a marelui matematician Euler?

14.006 vizualizari

După câte ştiam eu, moneda naţională a unui stat este un înscris oficial prin care se realizează tranzacţiile monetare. Pe monezi sau bancnote, în afară de valoarea nominală, apar diverse reprezentări grafice, ca de exemplu chipul unei mari personalităţi din istoria unei naţiuni sau o clădire reprezentativă pentru acel stat. Să luăm ca exemplu o bancnotă care în prezent a fost retrasă din circulaţie, dar care prezintă pe ea un element absolut şocant! E vorba de bancnota de 10 franci elveţieni, emisă pentru prima dată în anul 1979 şi retrasă din circulaţie în anul 2000.

Citim de pe site-ul oficial al Băncii Naţionale al Elveţiei, despre această bancnotă:

Portretul de pe faţa bancnotei: Leonard Euler (1707-1783), matematician
Motivele de pe spatele bancnotei: turbină de apă, sistemul solar şi schema propagării razelor de lumină care trec prin lentile.
Culoarea predominantă: roşie-maronie.
Formatul: 66×137 mm.
Artişti grafici: Ernst şi Ursula Hiestand.
Data primei emisiuni: 05-11-1979.
Data retragerii: 01-05-2000.
Data la care-şi pierd valoarea: 01-05-2020.
Tipăriţi de: Orell Fussli, Zurich

Despre Euler, putem spune că, în afara faptului că a fost un genial matematician, a avut contribuţii importante şi în astronomie, el calculând cu mare acurateţe orbitele cometelor şi a altor corpuri cereşti.

Şi, totuşi, ce e şocant la această bancnotă de 10 franci? Reprezentarea grafică de pe spatele bancnotei, acolo unde apare sistemul solar. Pe grafic observăm Soarele şi următoarele 6 planete: Mercur, Venus, Pământul cu Luna, Marte, Jupiter (şi 4 sateliţi ai săi), Saturn şi cei 5 sateliţi ai săi. În această reprezentare grafică a sistemului solar se poate observa următoarele:

– nu apar celelalte planete, ca Uranus şi Neptun, descoperite în anii 1781 şi, respectiv, 1846;

– nu apar cei 2 sateliţi ai planetei Marte, descoperiţi în anul 1877;

– Jupiter apare că are doar 4 sateliţi, deşi în realitate planeta are 64 de sateliţi. Primii sateliţi ai lui Jupiter au fost descoperiţi în 1609 de Galileo Galilei (Ganymede, Callisto, Ioşi Europa). Următorul satelit al lui Jupiter descoperit a avut loc în anul 1892;

– Saturn e prezentat cu doar 5 sateliţi (deşi are 62). Primul satelit al lui Saturn, Titan, a fost descoperit în 1655 de Huygens. Următorii 4 au fost descoperiţi între 1671 şi 1672 de către Cassini, iar sateliţii cu numerele 6 şi 7 au fost identificaţi în 1789 de către Herschel.

Ţinând cont de cele spuse mai sus, asta înseamnă că reprezentarea sistemului solar de pe spatele bancnotei de 10 franci este cea cunoscută între 1672 şi 1781, probabil în perioada în care Euler a trăit. O fi fost chiar reprezentarea sistemului solar făcută de însuşi Euler în timpul vieţii sale? Şi pun această întrebare, întrucât în afară de cele 6 planete mai sus menţionate, în sistemul solar mai apare o planetă misterioasă, cu orbită extrem de alungită şi necunoscută, ce nu se aseamănă deloc cu orbitele planetelor nedescoperite Uranus şi Neptun, ci mai degrabă cu orbita aşa-zisei planetei X sau Nibiru! Da, aceeaşi planetă Nibiru despre care se spune că ar avea o orbită de 3.600 de ani în jurul Soarelui. Această reprezentare a sistemului solar, cu planeta X, apare cumva într-una din schiţele necunoscute ale lui Euler şi nefăcută publică până în prezent? Cum a ajuns marele matematician la concluzia că ar exista o planetă X? De ce nu ni se spune odată pentru totdeauna adevărul?