Particula misterioasă a Soarelui dă peste cap ratele de descompunere a elementelor radioactive

Atunci când este cercetată partea cea mai îndepărtată a Cosmosului, atunci se vor dezvălui o serie de mistere necunoscute până atunci, acest lucru fiind ceva normal. Dar ce se întâmplă atunci când o caracteristică a materiei, ce era considerată drept constantă şi binecunoscută, începe să devină misterioasă?

Tocmai acest lucru a fost observat în ultimii ani: ratele de descompunere a elementelor radioactive au început să se schimbe, anunţă site-ul Discovery.com. Şi e misterios, întrucât vorbim de elemente ce au rate de descompunere constante, valori ce n-ar trebui să se schimbe.

Cercetătorii de la Universităţile Stanford şi Purdue, analizând acest fapt, au ajuns la singura explicaţie, care este şi mai ciudată decât însuşi fenomenul: Soarele trebuie să emită o particulă necunoscută care are legătură cu ratele de descompunere a materiei.

Multe ştiinţe depind de ratele constante de descompunere a materiei. De exemplu, pentru a data cu exactitate nişte artifacte vechi, arheologii măsoară cantitatea de carbon-14 din interiorul mostrelor organice luate din situl arheologic. Aceasta reprezintă o tehnică ce este cunoscută ca „datarea cu carbon radioactiv”. Carbonul-14 are o viaţă de 5.730 de ani, adică are nevoie de 5.730 de ani pentru ca acest carbon-14 să se transforme în nitrogen-14. Prin analiză spectroscopică al vechilor mostre organice, prin descoperirea proporţiilor de carbon-14 care rămân, putem afla destul de clar vârsta acelui artefact.

Dar totuşi, această datare cu carbon face o mare presupunere: aceea că datele de descompunere au fost şi vor rămâne întotdeauna constante. Însă, dacă noua descoperire se dovedeşte a fi corectă, atunci va bulversa întreaga comunitate ştiinţifică.

Cercetătorii de la Purdue au observat pentru prima oară ceva ciudat, atunci când au folosit mostre radioactive dintr-o generare aleatoare a a numerelor. Fiecare eveniment de descompunere a avut loc la întâmplare, aşa că mostrele radioactive au oferit o generare a unor numere aleatoare independente.

Totuşi, atunci când au comparat măsurătorile cu cele ale altor oameni de ştiinţă, valorile publicate ale ratelor de descompunere n-au mai fost aceleaşi. Ei au descoperit că aceste rate de descompunere nu numai că nu erau constante, ci variau cu anotimpurile; astfel, ele descreşteau uşor în timpul verii şi creşteau în timpul iernii. Iar aceste rate de descompunere se schimbă pe parcursul unui an printr-un model predictibil. S-ar putea trage concluzia, de aici, că Soarele ar influenţa ratele de descompunere (el apropiindu-se de Pământ vara şi îndepărtându-se iarna)?

Într-un moment de ciudăţenie, inginerul nuclear Jere Jenkins (de la Universitatea din Purdue) a observat o cădere inexplicabilă într-o rată de descompunere al manganului-54, atunci când testa într-o noapte din 2006. Această cădere s-a întâmplat după o zi înainte ca să aibă o erupţie imensă pe Soare. A comunicat Soarele cu mostra de mangan-54? Dacă da, asta înseamnă că ceva din Soare ar fi trebuit să călătorească pănă în Pământ nestingherit.

Alt expert implicat în acest studiu, Peter Sturrock, a sugerat că neutrinii solari ar putea constitui cheia acestui mister. Cercetătorii au observat că ratele de descompunere variază la 33 de zile, o perioadă de timp care se potriveşte cu perioada rotaţională a miezului Soarelui. Miezul Soarelui este sursa neutrinilor solari. Dar există o problemă în toată această teorie: neutrinii n-ar trebui să lucreze aşa. Dacă neutrinii sunt de vină, asta înseamnă că nu s-a înţeles până în prezent natura adevărată a particulelor subatomice. Dar dacă nu e vorba de neutrini, atunci e vorba de o particulă nedescoperită a Soarelui?

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.