Oamenii au până la 33 de simţuri – cred specialiştii

Cercetătorii din domeniile neuroștiinței, psihologiei și filosofiei afirmă că experiența umană de zi cu zi implică mult mai mult decât văzul și auzul. Chiar și atunci când petrec perioade lungi de timp în fața ecranelor, oamenii continuă să își folosească constant simțurile, adesea inconștient. Conform specialiștilor, atunci când starea de atenție este accentuată, este posibil să se perceapă textura aspră sau netedă a obiectelor, rigiditatea musculară a umerilor sau moliciunea alimentelor. Activități obișnuite, cum ar fi spălatul pe dinți sau dușul, implică multiple senzații simultane, inclusiv furnicăturile pastei de dinți, sunetul și temperatura apei curgătoare, mirosul șamponului și, mai târziu, aroma cafelei proaspăt preparate.

Din punct de vedere istoric, Aristotel a apărat existența a cinci simțuri umane. Cu toate acestea, la fel ca alte concepții ale Antichității, această idee a fost revizuită de știința modernă. Studiile contemporane indică faptul că numărul simțurilor umane ar putea fi semnificativ mai mare. Conform cercetărilor actuale, aproape toată experiența umană este multisenzorială. Percepțiile vizuale, auditive, olfactive și tactile nu apar izolat, ci simultan, compunând o experiență integrată a mediului și a corpului în sine.

Cercetătorii subliniază că ceea ce simte o persoană poate influența ceea ce vede, la fel cum stimulii vizuali pot altera percepția auditivă. Experimentele demonstrează că parfumurile adăugate în șampoane modifică modul în care este percepută textura părului. Parfumul de trandafiri, de exemplu, tinde să facă părul să se simtă mai mătăsos.

Studiile în domeniul percepției alimentelor indică faptul că aromele adăugate iaurturilor cu conținut scăzut de grăsimi le pot face să pară mai bogate și mai groase fără a fi nevoie să se crească cantitatea de emulgatori. Acest lucru se întâmplă deoarece percepția mirosurilor din gură, care ajung în căile nazale, este influențată de vâscozitatea lichidelor consumate.

Profesorul Charles Spence de la Laboratorul de Cercetare Crossmodală de la Universitatea din Oxford afirmă că mulți neurocercetători estimează existența a între 22 și 33 de simțuri distincte. Printre acestea se numără propriocepția, care este responsabilă de informarea poziției membrelor fără a fi nevoie de observare vizuală.

Conform cercetătorilor, simțul echilibrului depinde de sistemul vestibular situat în canalele auditive, împreună cu văzul și propriocepția. Un alt simț relevant este interocepția, care permite perceperea schimbărilor interne ale corpului, cum ar fi variațiile ritmului cardiac și senzația de foame. Există, de asemenea, sentimentul de acțiune, legat de percepția controlului asupra propriilor mișcări. La pacienții care au suferit un accident vascular cerebral, acest simț poate fi afectat, determinându-i pe unii să creadă că membrele lor sunt mișcate de o altă persoană.

În plus, există sentimentul de proprietate asupra propriului corp. Rapoartele clinice indică faptul că unii pacienți post-accident vascular cerebral recunosc senzațiile dintr-un membru, dar simt că acesta nu le aparține.

Cercetătorii subliniază faptul că unele simțuri recunoscute în mod tradițional sunt, de fapt, combinații ale mai multor sisteme senzoriale. Pipăitul, de exemplu, implică percepții distincte, cum ar fi durerea, temperatura, mâncărimea și presiunea. De asemenea, experiența gustului rezultă din integrarea pipăitului, mirosului și gustului.

Gustul se referă la senzațiile detectate de receptorii de pe limbă responsabili pentru aromele sărate, dulci, acre, amare și umami. Arome precum menta, mango, căpșuna sau zmeura nu au receptori specifici pe limbă. Conform specialiștilor, nu există nicio combinație matematică capabilă să explice aromele fructelor doar din gusturile de bază. Cea mai mare parte a ceea ce este perceput ca aromă rezultă din acțiunea mirosului.

În timpul mestecării sau al băutului, compușii odoranți sunt eliberați în gură și ajung în nas prin nazofaringe, situat în partea din spate a gâtului. Acest proces este fundamental pentru experiența gustativă.

Pipăitul joacă și el un rol important prin integrarea aromelor și aromelor, influențând preferințele alimentare, cum ar fi alegerea între gălbenușuri moi sau ferme, precum și aprecierea texturilor cremoase.

Vederea, la rândul ei, este influențată de sistemul vestibular. Studiile arată că, în timpul decolării unei aeronave, pasagerii tind să perceapă cabina ca fiind înclinată spre spate, chiar și atunci când relația vizuală dintre obiecte rămâne neschimbată. Această percepție rezultă din combinarea stimulilor vizuali și a informațiilor din sistemul vestibular.

Potrivit cercetătorilor, astfel de situații evidențiază complexitatea și interdependența simțurilor umane. O scurtă pauză în rutina zilnică poate dezvălui modul în care mai multe sisteme senzoriale funcționează simultan pentru a permite o percepție integrată a lumii înconjurătoare.

VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025