Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

O lovitură mortală pentru ateişti: genialul Einstein credea în Dumnezeu!

504

blankAteiştii îl iau, nu de puţine ori, pe Einstein drept “geniul fizicii care nu credea în Dumnezeu”, mândrindu-se cu un asemenea reprezentant. Nimic mai fals! Cei care fac afirmaţia că Einstein ar fi fost ateu, habar n-au despre ce vorbesc şi se pare că nu i-au citit deloc opera şi biografia marelui savant. În continuare, vom citi fragmente din opera/biografia lui Einstein, din care reiese că genialul fizician credea că acest Univers este creaţia unui forţe inteligente, pe care putem s-o denumim ca fiind Dumnezeu.

1) “Vreau să ştiu cum a creat Dumnezeu această lume. Nu sunt interesat în fenomenul acesta sau în fenomenul celălalt. Vreau să ştiu gândurile Sale, restul fiind detalii”.

(Einstein citat în cartea lui Ronald Clark: “Einstein: Viaţa şi biografia”, Londra, Hodder and Stoughton Ltd., 1973, p.33)

2) “Noi ne aflăm în poziţia unui copilaş care intră într-o uriaşă bibliotecă, plină de cărţi în diferite limbi. Copilaşul ştie că cineva trebuie să fi scris aceste cărţi, dar nu ştie cum s-a întâmplat asta. El nu înţelege limbile în care ele au fost scrise. Observă că toate cărţile au fost aranjate într-o anumită ordine, dar nu ştie cum s-a întâmplat acest lucru.

Aceasta, mi se pare mie, că este atitudinea chiar şi a celui mai inteligent om de pe Pământ faţă de Dumnezeu. Vedem un Univers aranjat miraculos, ce are anumite legi, dar nu înţelegem decât vag aceste legi. Mintea noastră limitată nu poate desluşi forţa misterioasă care mişcă constelaţiile.”

(Einstein, citat în cartea lui Denis Brian: “Einstein: O viaţă”, New York, John Wiley and Sons, 1996, p.186).

Am o mică observaţie de făcut la citatul nr.2 din Einstein. Precum se observă şi o minte ştiinţifică şi genială, ca cea a lui Einstein, recunoaşte faptul că mintea omului este mult prea limitată pentru a desluşi tainele creaţiei acestei lumi. Acelaşi lucru o spune şi religia încă de acum câteva milenii: pentru a cunoaşte adevărul, trebuie să transcendem mintea.

3) “Dacă cineva ar descotorosi iudaismul profeţilor şi creştinismul lui Iisus Hristos de toate adăugirile ulterioare ale preoţilor, ceea ce ar rămâne ar fi o învăţătură care este capabilă de a vindeca toate bolile sociale ale omenirii. Este datoria fiecărui om de bună credinţă de a se strădui constant în mica sa lume în a promova această învăţătură de o umanitate pură, ca o forţă de viaţă, atât cât poate el.”

(Albert Einstein, “Idei şi opinii”, New York, Bonanza Books, 1954, p.184-185).

4) “În definitiv, toate diferenţele dintre iudei şi creştini n-au fost ele exagerate de fanaticii ambelor părţi? Toţi trăim sub acelaşi Dumnezeu şi hrănim aproape aceleaşi capacităţi spirituale. Evrei sau neevrei, toţi avem acelaşi Dumnezeu.”

(Einstein, citat în cartea lui H.G. Garbedian, “Albert Einstein: creatorul universurilor”, New York, Funk and Wagnalls Co., 1939, p.267).

5) “Oricine este preocupat serios de ştiinţă devine convins de faptul că un Spirit se manifestă în legile Universului, un Spirit care este superior omului, şi în faţa căruia, cu puterile noastre modeste, trebuie să ne simţim umili. În acest fel, ştiinţa te conduce la un sentiment religios de un anumit gen, ce este mult diferit faţă de religiozitatea cuiva naiv”.

(Einstein citat în cartea lui Dukas and Hoffmann: “Albert Einstein: Faţa umană”, Princeton University Press, 1979, p.33).

6) “Cu cât cineva pătrunde mai adânc în secretele naturii, cu atât el are un respect mai mare pentru Dumnezeu”.

(Einstein, citat în cartea lui Denis Brian: “Einstein: O viaţă”, New York, John Wiley and Sons, 1996, p.119).

7) “Cea mai frumoasă şi mai profundă emoţie pe care o putem experimenta este senzaţia mistică. Ea este sursa ştiinţei celei adevărate. Această convingere profundă a prezenţei unei Puteri Raţionale superioare, ce este dezvăluită într-un Univers de nepătruns, formează ideea mea despre Dumnezeu.”

(Einstein, citat de Libby Anfinsen).

8 ) Religiozitatea mea constă în admiraţia umilă faţă de un Spirit infinit superior, care se dezvăluie atât de puţin încât noi, cu înţelegerea noastră slabă şi tranzitorie, n-am putea cunoaşte realitatea”.

(Einstein citat în cartea lui Dukas and Hoffmann: “Albert Einstein: Faţa umană”, Princeton University Press, 1979, p.66).

9) Cu cât studiez mai multă ştiinţă, cu atât cred mai mult în Dumnezeu“.

(Einstein, citat în Holt 1997).

10) “Max Jammer, profesor emerit de fizică şi autorul unei cărţi biografice intitulate ‘Einstein şi religia’ (2002), pretinde că binecunoscutul dicton al lui Einstein ‘Ştiinţa fără religie este şchioapă şi religia fără ştiinţă este oarbă’ constituie chintesenţa filozofiei religioase a lui Einstein.”

(Jammer 2002; Einstein 1967, p.30).

11) “Principiile cele mai înalte pentru aspiraţiile şi judecăţile noastre ne sunt oferite de tradiţia religioasă iudeo-creştină. Este un scop foarte înalt, care, cu puterile noastre vlăguite, nu putem să-l atingem foarte adecvat, dar, care ne oferă o fundaţie sigură pentru aspiraţiile şi evaluările noastre.”

(Albert Einstein, “Ultimii mei ani”, New Jersey, Littlefield, Adams and Co., 1967, p.27).

12) “La vederea unei asemeni armonii în Cosmos, pentru care eu, cu mintea mea limitată, sunt capabil de a o recunoaşte, există încă oameni care spun că nu există Dumnezeu. Dar, ce mă enervează cel mai mult e faptul că ei mă citează în a-şi sprijini punctele de vedere.”

(Einstein, citat de Clark 1973, p.400; and Jammer 2002, p.97).

13) Cu privire la ateişti, Einstein are un punct de vedere interesant:

“Mai există şi fanaticii ateişti, ale căror intolerenţă este cam aceeaşi cu intoleranţa fanaticilor religioşi şi provine din aceeaşi sursă. Ei sunt asemenea sclavilor care încă îşi simt greutatea lanţurilor lor de care s-au eliberat după o luptă grea. Ei sunt fiinţe care, în ura lor împotriva religiei, ‘opiumul poporului’, nu pot simţi muzica sferelor”.

(Einstein, citat în cartea lui Max Jammer, “Einstein şi Religia: Fizica şi Teologia”, Princeton University Press, 2002, p.97).

14) “Desigur că există o convingere, asemănătoare sentimentului religios, a existenţei unei Raţionalităţi a lumii, ce se află în spatele fiecărei munci ştiinţifice (…) Această convingere fermă, o convingere strâns legată de simţământul profund că există o Minte superioară…aceasta este concepţia mea despre Dumnezeu”.

(Einstein 1973, p.255).

15) Atitudinea lui Einstein faţă de Iisus Hristos este exprimată într-un interviu acordat revistei americane ‘The Saturday Evening Post’ (26 octombrie 1929):

“- Cât aţi fost influenţat de creştinism?
– Copil fiind, am primit educaţie religioasă, atât din Biblie, cât şi din Talmud. Eu sunt evreu, dar sunt totodată captivat de figura luminoasă a Nazariteanului.

– Aţi citit vreodată cartea lui Emi Ludwig despre Iisus?
– Cartea sa este superficială. Iisus este o figură prea colosală pentru creionul unor creatori de fraze.

– Îl acceptaţi pe Iisus ca figură istorică?
– Fără îndoială! Nimeni nu poate citi Evangheliile fără să simtă prezenţa lui Iisus. Personalitatea sa pulsează cu fiecare cuvânt. Niciun mit nu poate fi atât de plin de viaţă”.

La final, vreau să nu mă eschivez de ultima ştire despre Einstein şi sentimentul său religios, ştire apărută în anul 2008, şi prin care se crede că marele savant n-ar crede, de fapt în Dumnezeu. Citez din ea (sursa: https://www.lovendal.ro/wp52/einstein-credea-ca-biblia-nu-e-decat-o-colectie-de-legende-copilaresti/)

“Savantul Albert Einstein considera, într-o scrisoare redactată în ultimul an de viaţă, că religiile sunt “legende primitive, copilăreşti”, fapt care contrazice teoria potrivit căreia acesta ar fi crezut în existenţa unui creator. “Cuvântul “Dumnezeu” nu este nimic altceva pentru mine decât expresia şi produsul slăbiciunii umane, Biblia este o colecţie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în orice caz, destul de copilăreşti”, scria Einstein în scrisoarea din 3 ianuarie 1954″.

Părerea mea e că această scrisoare, departe de a-l cataloga pe Einstein drept un ateu convins (cum mulţi stupizi s-au grăbit) nu arată decât faptul că viziunea lui Einstein despre Dumnezeu era diferită faţă de viziunea oamenilor religioşi şi a celor susperstiţioşi faţă de Creatura Supremă. Astfel, se leagă cu ceea ce spunea Einstein la punctul 5) din articolul de faţă că: “ştiinţa te conduce la un sentiment religios de un anumit gen, ce este mult diferit faţă de religiozitatea cuiva naiv”.

Orgoni Crystal