Noi trăim într-un supervid masiv de 2 miliarde de ani-lumină diametru – spune un studiu ştiinţific
Un studiu din 2023 sugerează că Pământul s-ar putea afla într-o regiune masivă a spațiului cu deficit de materie – numită supervidul KBC – care se întinde pe 2 miliarde de ani-lumină. Această subdensitate vastă ar putea ajuta la rezolvarea Tensiunii Hubble, cea care arată o nepotrivire uluitoare a ratei de expansiune măsurată a Universului. Observațiile la distanță (cum ar fi fundalul cosmic cu microunde) sugerează o rată de expansiune mai lentă de 67 km/s/Mpc, în timp ce măsurătorile din apropiere (de la supernove și cefeide) dau o rată mai rapidă de 73 km/s/Mpc.
Cercetătorii cred că efectele gravitaționale ale supervidului ar putea distorsiona viziunea noastră locală, făcând galaxiile din apropiere să pară să se miște mai repede decât sunt cu adevărat. Și mai intrigant, acest gol imens reprezintă o provocare pentru modelul standard al cosmologiei, care presupune o distribuție uniformă a materiei și se bazează pe materia întunecată. În schimb, descoperirile se aliniază mai bine cu Dinamica Newtoniană Modificată (MOND) – o alternativă îndrăzneață la materia întunecată care modifică legile gravitației.
Dacă este confirmat, acest lucru ar putea însemna că asistăm la prima schimbare majoră în cosmologie de la Einstein, sugerând că locul nostru în Univers ar putea afecta modul în care vedem extinderea Cosmosului.
Un studiu din 2023 sugerează că Pământul s-ar putea afla într-o regiune masivă a spațiului cu deficit de materie – numită supervidul KBC – care se întinde pe 2 miliarde de ani-lumină. Această subdensitate vastă ar putea ajuta la rezolvarea Tensiunii Hubble, cea care arată o nepotrivire uluitoare a ratei de expansiune măsurată a Universului. Observațiile la distanță (cum ar fi fundalul cosmic cu microunde) sugerează o rată de expansiune mai lentă de 67 km/s/Mpc, în timp ce măsurătorile din apropiere (de la supernove și cefeide) dau o rată mai rapidă de 73 km/s/Mpc.
