Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Noi nu vom muri niciodată, adică suntem un fel de “zei cuantici”! Conştiinţa noastră va alege doar acel univers paralel în care trăim!

392

zeu cuanticEste pisica lui Schrodinger nemuritoare? Și, prin extensie, asta înseamnă că și noi (eu şi voi) vom trăi veşnic? În experimentul gândit de faimosul fizician austriac Erwin Schrödinger, în 1935, o pisică, un flacon cu otravă și o sursă radioactivă sunt plasate într-o cutie sigilată. Dacă un detector Geiger-Müller detectează o radiație atunci flaconul va fi spart, eliberând otrava care va ucide pisica. Mecanica cuantică sugerează că după o perioadă pisica este concomitent vie și moartă. Totuși, când ne uităm în cutie, vedem pisica ori vie, ori moartă, și nu un amestec de vie și moartă. Acest lucru arată natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea tuturor stărilor cuantice ale sistemului (de exemplu, pozițiile posibile ale particulelor subatomice).

Într-o altă interpretare a mecanicii cuantice, formulată în 1957 de către Hugh Everett, acesta aduce în discuţie interpretarea “multiple-lumi”, care nu definește observarea ca pe un proces special, atât starea pisică-vie cât și cea pisică-moartă continuă să existe, dar ele sunt separate una de alta. Cu alte cuvinte, când cutia este deschisă, acea parte a universului conținând obervatorul și pisica este ruptă în două universuri, unul conținând un observator privind într-o cutie în care se află o pisică moartă, altul conținând un observator privind într-o cutie în care se află o pisică vie. De vreme ce cele două stări sunt separate, nu există nicio comunicare efectivă sau o interacțiune între ele. Când un observator deschide cutia, se creează o legătură cu pisica, astfel încât ambele stări ale observatorului corespunzătoare situației în care pisica e vie sau respectiv moartă sunt create și nici una dintre stări nu poate interacționa cu cealaltă. Și dacă Schrödinger ar realiza din nou experimentul, el ar crea alte două universuri, unul cu altul pisica moartă și altul cu pisica încă în viață.

Se observă că, într-un număr infinit de universuri, există cel puţin unul în care pisica continuă să fie în viață. Astfel, Hugh Everett a văzut teoria sa ca garantarea nemuririi unei ființe conștiente: la fiecare ramificare a universurilor între moarte și viață, conștiința unei ființe este obligată să continue urmând calea spre viață (în condițiile în care conștiința, în conformitate cu știința modernă, nu fiinţează şi dincolo de moarte).

O variantă a experimentului Pisicii lui Schrödinger cunoscută ca sinuciderea cuantică a fost propusă de cosmologul Max Tegmark. Un fizician stă într-un scaun, având un pistol îndreptat spre capul lui. Pistolul este atașat la un aparat care măsoară rotirea unei particule cuantice. De fiecare dată când declanșatorul pistolului este tras, rotirea particulei este măsurată. Dacă particula se învârte în sensul acelor de ceasornic, pistolul va trage glonţul şi va ucide fizicianul. Dacă particula se învârte în sensul invers acelor de ceasornic, pistolul nu va trage – va fi doar un clic.

Fizicianul care face experimentul va aude tot timpul un clic – arma nu se descarcă. Şi asta pentru că de fiecare dată când declanșatorul pistolului este tras, universul se desparte şi creează două universuri – unul în care fizicianul moare și altul în care el trăieşte. Din punctul de vedere al fizicianului viu, pistolul doar face un clic. Dar în toate celelalte universuri, el este un cadavru.

Implicația este aceea că, printre infinitatea de universuri create, vom urmări doar acelea care garantează nemurirea noastră. Vom experimenta toate morţile prietenilor noştri, a familiei noastre, pentru că la un moment dat ei se abat de la versiunea noastră “de nemurire” a universului și urmează propriile versiuni. Avem un accident de maşină şi ne întrebăm oare de ce nu am fost ucişi? Te afli în alt univers, nu în cel în care te afli acum. În celălalt univers, familia ta îţi jelea moartea, în timp ce în aceast univers continuăm să trăim.

Suntem, noi, oamenii, nişte “zei cuantici” nemuritori!?

Orgoni Crystal