În 1977, doi cercetători, pe nume Karlis Osis şi Erlendur Haraldsson, au scos o carte intitulată „La ceasul morţii”, prima carte temeinică din punct de vedere ştiinţific, în care se descriu experienţele muribunzilor. Cartea se bazează pe mai multe chestionare şi interviuri amănunţite, realizate cu mai mulţi doctori şi asistente medicale, aleşi la întâmplare, din SUA şi din India (două ţări mult diferite din punct de vedere al naţionalităţii, psihologiei şi religiei). S-au strâns peste o mie de cazuri în care au apărut vedenii care se arată muribunzilor şi unora dintre cei care se întorc la viaţă după o moarte clinică. În cazul celor din India, vedeniile apar sub forma unor „zei” hinduşi, dar esenţa e aceeaşi: celor muribunzi li se arată rudele şi prietenii lor cei morţi, adesea cu un ceas înainte de moarte şi, de obicei, cu o zi înainte.
Acum doi ani, scriam un articol (https://www.lovendal.ro/wp52/stie-cineva-daca-moartea-poate-fi-simtita-cu-180-de-zile-inainte-de-a-aparea/) în care arătam cum Osho, unul dintre cei mai controversaţi mistici ai secolului al XX-lea, spunea că sfinţii pot simţi moartea cu 6 luni înainte. În cartea lui Karlis Osis şi Erlendur Haraldsson, aflăm că oamenii obişnuiţi pot simţi moartea cu 1 oră sau cu 1 zi înainte, prin vedeniile rudelor sau prietenilor lor cei morţi. Care o fi adevărul, nimeni nu poate şti…