Misterul mumiei egiptene din Zagreb, învelită cu o pânză ce conţine un text necunoscut
În 1798, francezii sub Napoleon Bonaparte au lansat o campanie militară în Egipt. Alături de soldați și personal militar, Napoleon a adus un număr mare de cercetători și oameni de știință cunoscuţi sub numele de „savanţi”. Implicarea acestor savanți a dus la renaşterea interesului european asupra Egiptului antic, cunoscut sub numele de Egiptomania.
În timp, artefacte egiptene, inclusiv statui, papirusuri şi chiar mumii au fost expediate din Valea Nilului la muzeele din Europa. Una dintre cele mai interesante mumii, cunoscută sub numele de „Liber linteus” a ajuns în cele din urmă la Muzeul Arheologic din Zagreb, Croația.
În 1848, un oficial croat din Cancelaria regală ungară, pe nume Mihajlo Baric, a demisionat din postul său și a decis să facă niște călătorii. În timp ce se afla în Alexandria, Egipt, Baric a decis să cumpere un sarcofag care conținea o mumie de se*x feminin. Atunci când Baric s-a întors la casa lui din Viena, el şi-a pus mumia în poziție verticală, în colţul camerei sale.
În 1859, Baric a murit, iar fratele său, Ilija, un preot din Slavonia, a moștenit mumia. Cum Ilija nu avea niciun interes în mumii, el a decis să doneze mumia Institutului de Stat din Croația, Slavonia și Dalmația (acum cunoscut sub numele de Muzeul Arheologic din Zagreb) în 1867. Până la acel moment de timp, nimeni nu a observat scrierile de pe fâşiile de pânză în care era pusă mumia; ele au fost observate în 1867 de către egiptologul german Heinrich Brugsch. Acesta a crezut că ele sunt hieroglife egiptene, dar Brugsch nu a investigat mai departe.
În 1891, fâșiile de pânză au fost trimise la Viena și au fost examinate în detaliu de către un expert în limba coptă, Jacob Krall. Iniţial, Krall se aştepta ca limba textului să fi fost de origine coptică sau libiană. La o inspecție mai atentă, Krall a stabilit că textul a fost de fapt scris în etruscă, dar nu a putut traduce textul.
Chiar și astăzi, limba etruscă nu este încă pe deplin înțeleasă, întrucât foarte puțin din străvechea limbă a supraviețuit. Totuşi, anumite cuvinte au putut fi înţelese, rezultând faptul că „Liber linteus” ar prezenta un calendar religios. Dar ce căuta o carte etruscă de ritualuri pe o mumie egipteană? O sugestie ar fi aceea că persoana decedată era o etruscă bogată care a fugit în Egipt, în secolul al 3-lea î.Hr. sau mai târziu, atunci când romanii au anexat teritoriul etrusc.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În 1798, francezii sub Napoleon Bonaparte au lansat o campanie militară în Egipt. Alături de soldați și personal militar, Napoleon a adus un număr mare de cercetători și oameni de știință cunoscuţi sub numele de „savanţi”. Implicarea acestor savanți a dus la renaşterea interesului european asupra Egiptului antic, cunoscut sub numele de Egiptomania.
