Misiunile spaţiale secrete ruso-americane Apollo 19 şi Apollo 20 au urmărit investigarea epavei unei nave extraterestre enorme (4 km lungime), aflată pe Lună?
Cu toții ştim despre programul de explorare lunară desfășurat de NASA între 1969 și 1972. Șase misiuni reușite au adus 12 oameni pe Lună (cel puţin aşa se spune în mod oficial!), care apoi i-au adus înapoi în siguranță pe Pământ. La acea vreme, această cucerire spațială fusese urmărită cu entuziasm în întreaga lume. De asemenea, ne amintim că acest program a fost oprit brusc în 1972, oficial, din motive bugetare. Dar ceea ce nu știm este că alte trei rachete Saturn V au fost construite și lansate în spațiu câțiva ani mai târziu.
Misiunea Apollo 18
Zborul Apollo 18 este mai cunoscut sub numele de ASTP (Apollo-Soyuz Test Project), deoarece a fost prima misiune spațială comună între URSS și SUA, care s-a aflat în atenția presei la acea vreme. În aceeași zi (15 iulie 1975), rușii și americanii au lansat nava spațială Soyuz de la baza Baikonur și capsula Apollo 18 de la Capul Kennedy. Iar pe 17 iulie 1975, cele două nave aflate pe orbita Pământului s-au unit, permițând o strângere de mână simbolică între un cosmonaut rus și un astronaut american.
Însă ceea ce nu s-a spus este că această misiune ASTP a fost, de fapt, un proiect pregătitor pentru partajarea cunoștințelor necesare viitoarelor proiecte de aselenizare, proiecte care au rămas secrete. Această cooperare dintre cele două mari puteri ale vremii a demonstrat că, în ciuda aparentelor ostilități politice, acestea puteau lucra împreună la activități strict științifice și pașnice.
Apollo 19
În 2010, jurnalistul italian de investigații Luca Scantamburlo a publicat o carte intitulată „Apollo 20 The disclosure”. Potrivit acestui cercetător, capsulele Apollo 19 și Apollo 20 nu au fost lansate de NASA, ci de Departamentul Apărării, adică de Forțele Aeriene Americane, ca parte a unor acorduri secrete între SUA și fosta URSS. Dincolo de această colaborare – care a fost o premieră – obiectivul a fost elucidarea anumitor anomalii observate pe fața nevăzută a Lunii.
Conform studiului publicat în această carte, Apollo 19 și Apollo 20 – operațiuni sub conducerea comună a SUA – au fost misiuni efectuate de Forțele Aeriene Americane, cu asistența NASA și colaborarea sovietică. Echipajele Apollo 19 și Apollo 20 includeau fiecare câte un cosmonaut sovietic și doi astronauți americani (un bărbat și o femeie). Fiecare dintre aceste capsule a fost lansată cu o rachetă Saturn V de la baza Forțelor Aeriene Americane din Vandenberg, California.
Apollo 19, lansat pe 2 februarie 1976, a suferit aparent o problemă tehnică (pierderea bruscă a telemetriei) cauzată de coliziunea în spațiu cu un obiect neidentificat (era un meteorit) și nu a reușit să-și atingă scopul. Cu toate acestea, echipajul a reușit să ajungă pe Pământ. În timpul investigației sale, Luca Scantamburlo a reușit să comunice cu căpitanul Apollo 19, dar fără ca acesta din urmă să-și dezvăluie în mod deschis identitatea (acest lucru este de înțeles, deoarece misiunea Apollo 19 era secretă). Cu toate acestea, pe baza unui număr de indicii, autorul investigației crede că a ajuns la concluzia că era vorba de un astronaut care participase deja la alte două misiuni în spațiu. Obiectivul lui Apollo 19 era același cu cel care urma să fie atribuit misiunii Apollo 20 câteva luni mai târziu.
Apollo 20
Apollo 20 a aselenizat pe 16 august 1976 lângă epava unei nave spațiale uriașe, pe fața cealaltă a Lunii. Acest obiect fusese observat de echipajele Apollo 15 și Apollo 17 și era vizibil în fotografiile NASA. Sovieticii aveau și ei cunoștință de el. Această epavă, care se pare că avea peste 4 kilometri lungime, a fost vizitată de echipajul Apollo 20 și se credea că era una foarte veche.
Căpitanul navei Apollo 20, William Rutledge, a luat inițiativa de a-l contacta pe jurnalistul Luca Scantamburlo, deși locuia în Kigali (Rwanda) sub o nouă identitate. Astfel, Luca Scantamburlo, autorul acestei investigații, a fost în contact cu căpitanii echipajelor Apollo 19 și Apollo 20. Potrivit acestuia, și în ciuda unor inconsecvențe, probabilitatea este mare ca dezvăluirile pe care le-a făcut în cartea sa să se refere la fapte reale.
Este logic că nici americanii, nici sovieticii nu au putut face publică existența acestor misiuni Apollo 19 și Apollo 20, deoarece i-ar fi determinat să dezvăluie existența acestei nave spațiale gigantice descoperite pe Lună.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Cu toții ştim despre programul de explorare lunară desfășurat de NASA între 1969 și 1972. Șase misiuni reușite au adus 12 oameni pe Lună (cel puţin aşa se spune în mod oficial!), care apoi i-au adus înapoi în siguranță pe Pământ. La acea vreme, această cucerire spațială fusese urmărită cu entuziasm în întreaga lume. De asemenea, ne amintim că acest program a fost oprit brusc în 1972, oficial, din motive bugetare. Dar ceea ce nu știm este că alte trei rachete Saturn V au fost construite și lansate în spațiu câțiva ani mai târziu.
