Leonid Brejnev, „ţarul roşu” de la Moscova cu preocupări bizare

În 1964, după moartea lui Hruşciov, ca succesor la conducerea URSS-ului a fost ales Leonid Brejnev, care era noul „ţar roşu”. El a fost un maestru în materie de intrigi politice, jovial, amator de mâncare bună, de vânătoare şi de maşini sport.

Principala sa preocupare nu a fost conducerea ţării, ci să se menţină în formă. Pentru asta, înota zilnic două ore; frizerul venea la el de două ori pe zi ca să-i „îmblânzească” părul des. Vâna în fiecare săptămână. Iar venirea croitorului său îi provoca bună dispoziţie. Iar pentru propriile costumele, croite pe măsură, alegea timp de ore întregi cele mai bune stofe de import, în general de fabricaţie engleză. Nu citea întotdeauna cu atenţie documentele oficiale supuse atenţiei sale şi semna, pur şi simplu, rezoluţiile pregătite dinainte de asistenţii lui.

Când au apărut primele semne ale bolii sale cardiace, în 1973, Brejnev a cerut un elixir al tinereţii. Institute ştiinţifice ultrasecrete şi departamente universitare întregi au lucrat fără odihnă ca să-i dea satisfacţie secretarului-general. Un laborator al complexului militaro-industrial a reuşit curând să pună la punct un stimulator autonom ce putea să fie integrat sub formă de pilulă. Datorită unor impulsuri trimise creierului, acest stimulator regenera energia organismului şi îi asigura o nouă vitalitate. Aducând astfel valuri de energie, această pilulă i-a permis lui Brejnev să supravieţuiască mult timp. Ea este fabricată şi azi de o societate care lucrează sub egida Ministerului Apărării.

Această invenţie nu a fost totuşi de ajuns ca să-l mulţumească pe Brejnev. Unii apropiaţi l-au sfătuit atunci să facă apel la vindecători, şi astfel a luat hotărârea să încerce talentele lui Djuna. Mulţi aparatcici de rang înalt şi artişti solicitau îngrijiri de la cea pe care toată lumea bună din Moscova o va considera „consiliera magnetică” a secretarului-general!

Până la urmă, Leonid Brejnev s-a stins din viață la 10 noiembrie 1982, în ciuda tuturor metodelor medicale folosite. Şi, în final, să vă spun o glumă care arată caracterul lui Brejnev.

Stalin, Hrușciov, Brejnev și Gorbaciov (4 mari conducători ai URSS din secolul al XX-lea) se aflau într-un tren care se oprește brusc. Ei dezbat ce trebuie să facă:
Stalin spune: „Să împuşcăm mecanicul”.
Hrușciov intervine: „Nu, ar trebui să-l reabilităm pe mecanic și să reabilităm personalul trenului”.
Brejnev spune: „Să acoperim ferestrele trenului cu perdele și să pretindem că trenul se mișcă”.
Iar Gorbaciov la final: „Nu, tovarăși, ar trebui să ieșim cu toții și să împingem trenul!”

Spusele lui Gorbaciov arată inutilitatea dorinţei sale, căci trenul era îngheţat, în mijlocul iernii. Dar gândirea lui Brejnev, cea de a pretinde ca trenul se mişcă – este o metaforă care arată ceea ce s-a întâmplat în timpul său: o perioadă de rigiditate politică şi de stagnare economică.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.