Începuturile ştiinţei moderne au fost puse de creştini devotaţi. Atunci, de ce se spune că creştinismul s-a opus dezvoltării ştiinţei?

Stark este profesor de sociologie şi religie comparativă la Universitatea din Washington. Pentru a ilustra rolul creştinilor în creşterea ştiinţei, Stark a inventariat toţi oamenii de ştiinţă dintre 1543 şi 1680, perioadă considerată a fi „revoluţia ştiinţifică” a lumii, în care s-a produs naşterea ştiinţelor moderne ale lumii: fizica, chimia, matematica, biologia etc. Astfel, au fost identificaţi 52 de oameni de ştiinţă.

S-a trecut apoi, la analiza credinţelor religioase şi a naţionalităţilor acestor 52 oameni de ştiinţă. Dintre aceştia, 26 erau protestanţi, iar 26 catolici. Din punct de vedere a naţionalităţii, 15 dintre ei erau englezi, 9 francezi, 8 italieni, 7 germani, iar restul alte naţionalităţi (olandez, danez, flamand, polonez şi suedez). Din toţi 52, doar unul era sceptic (Edmund Halley), iar celălalt (Paracelsus) era panteist. Ceilalţi 50 erau creştini, dintre care cel puţin 30 dintre ei erau creştini absolut zeloşi.

Unde sunt ateiştii? De ce atunci se spune că creştinismul s-a opus dezvoltării ştiinţei, când ştiinţa modernă a fost creaţia unor creştini devotaţi? Nu cumva am fost minţiţi? Iată un studiu care ar trebuie să ne pună pe gânduri.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.