Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

În tărâmul cuantic, nici măcar timpul nu curge aşa cum ne-am aştepta!

  •  
  •  
  •  
  •  

blank
Imagine: rawpixel.com (Commons Creative – free)

O echipă de fizicieni de la Universitățile din Bristol, Viena, Insulele Baleare și de la Institutul pentru Optică Cuantică și Informații Cuantice (IQOQI) din Viena a demonstrat cum sistemele cuantice pot evolua simultan în două săgeți opuse ale timpului – atât înainte, cât și înapoi în timp. Studiul, publicat în cel mai recent număr al revistei „Communications Physics”, necesită o regândire a modului în care fluxul de timp este înțeles și reprezentat în contexte în care legile cuantice joacă un rol crucial.

De secole, filozofii și fizicienii s-au gândit la existența timpului. Cu toate acestea, în lumea clasică, experiența noastră pare să stingă orice îndoială că timpul există. Într-adevăr, în natură, procesele tind să evolueze spontan de la stări cu mai puțină dezordine, la stări cu mai multă dezordine, iar acest lucru poate fi folosit pentru a identifica o săgeată a timpului. În fizică, aceasta este descrisă în termeni de „entropie”, care este mărimea fizică ce definește cantitatea de dezordine într-un sistem.

Dr. Giulia Rubino, autor principal al studiului, de la Universitatea din Bristol (Laboratoarele de Inginerie şi Tehnologie Cuantică) a spus: „Dacă un fenomen produce o cantitate mare de entropie, observarea inversării în timp a acestuia este atât de improbabilă încât devine practic imposibilă. Cu toate acestea, atunci când entropia produsă este suficient de mică, există o probabilitate deloc neglijabilă de a vedea inversarea timpului a unui fenomen să se producă în mod natural. Putem lua ca exemplu succesiunea lucrurilor pe care le facem în rutina noastră de dimineață. Dacă ni s-ar arăta pasta de dinți care se mișcă de la periuța de dinți înapoi în tubul ei, nu am avea îndoieli că a fost o înregistrare inversă a zilei noastre. Totuși, dacă am strânge ușor tubul, astfel încât să iasă doar o mică parte din pasta de dinți, nu ar fi atât de puțin probabil să-l vedem reintrând în tub, absorbit de decompresia tubului.”

Autorii studiului, sub conducerea profesorului Caslav Brukner, de la Universitatea din Viena și IQOQI Viena, au aplicat această idee în domeniul cuantic, unde există principiul suprapunerii cuantice, conform căruia dacă sunt posibile două stări ale unui sistem cuantic, atunci acel sistem poate fi, de asemenea, în ambele stări, în același timp.

„Extinzând acest principiu la săgețile timpului, rezultă că sistemele cuantice care evoluează într-una sau cealaltă direcție temporală (pasta de dinți care iese din tub sau care se întoarce în tub), se pot găsi, de asemenea, evoluând simultan de-a lungul ambelor direcții temporale. Deși această idee pare mai degrabă lipsită de sens atunci când este aplicată experienței noastre de zi cu zi, la nivelul său cel mai fundamental, legile Universului se bazează pe principii ale mecanicii cuantice. Acest lucru ridică întrebarea de ce nu întâlnim niciodată aceste suprapuneri ale fluxurilor de timp în natură”, a spus dr. Rubino.

Lucrarea este importantă, pentru că are și implicații practice în termodinamica cuantică. Plasarea unui sistem cuantic într-o suprapunere a săgeților timpului alternativ ar putea oferi avantaje în performanța mașinilor termice și a frigiderelor.

Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): studiul ştiinţific „Quantum superposition of thermodynamic evolutions with opposing time’s arrows” / nature.com


  •  
  •  
  •  
  •  
Orgoni Crystal

 

Lasă un comentariu