Ideea universurilor multiple, sau conceptul de „multivers”, sugerează că Universul nostru nu este singular, ci face parte dintr-un set de universuri independente, cu caracteristici și legi fizice diferite. Această teorie reiese din fizica teoretică și cosmologie, în principal din modele precum inflația cosmică, teoria corzilor și interpretările mecanicii cuantice. Ipoteza multiversului propune că universuri distincte ar putea coexista, cu dimensiuni diferite, constante fizice și chiar realități alternative. Și corporaţia Google a dat de înțeles că aceste universuri paralele există.
Google a anunțat recent Willow – cel mai nou și cel mai bun cip de calcul cuantic al său. Divizia de calcul cuantic a Google a dezvăluit noul cip, despre care gigantul tehnologic spune că îl face infinit mai rapid și mai bun decât supercalculatoarele existente. Cipul abordează două probleme majore cu computerele cuantice așa cum le cunoaștem astăzi. Și Google susține că Willow poate reduce aceste erori de calcul cuantic „exponențial”. Fondatorul Google Quantum AI, Hartmut Neven a scris pe blogul său că acest cip este atât de incredibil de rapid încât trebuie să fi împrumutat putere de calcul din alte universuri. Prin urmare, performanța cipului indică faptul că există universuri paralele și că trăim într-un multivers. Hartmut Neven a scris:
Performanța lui Willow la acest punct de referință este uimitoare: a efectuat un calcul în mai puțin de 5 minute, care i-ar fi luat unuia dintre cele mai rapide supercomputere de astăzi 10^25 sau 10 septlioane de ani. Adică 10.000.000.000.000.000.000.000.000 de ani. Acest număr uluitor depășește scările de timp cunoscute în fizică și depășește cu mult vârsta Universului. Dă credibilitate ideii că acest calcul cuantic are loc în multe universuri paralele, în conformitate cu ideea că trăim într-un multivers, o predicție făcută pentru prima dată de David Deutsch.
Scepticii, totuși, subliniază că afirmațiile de performanță se bazează pe un etalon de referință creat de Google în urmă cu câțiva ani pentru a măsura performanța cuantică.
Spre deosebire de computerele digitale clasice care se bazează pe sistemul binar 0 / 1 (pornit / oprit), calculatoarele cuantice se bazează pe qubiți incredibil de mici. Ele pot fi activate/dezactivate sau pot fi ambele și pot exploata, de asemenea, inseparabilitatea cuantică – o conexiune misterioasă la cele mai mici niveluri ale Universului între două sau mai multe particule, în care stările lor sunt legate, indiferent cât de departe sunt.