Emile Zola, scriitorul francez care auzea în întuneric şuierături şi clopote
Emile Zola (1840-1902) a fost un renumit scriitor francez. El însă avea numeroase ticuri şi seara avea senzaţii luminoase, mai ales în întuneric auzea şuierături şi clopote. Simţul olfactiv îi era cu totul anormal. De pildă, una dintre distracţiile sale preferate, era de a ghici de la distanţă (din camera sa de lucru ce se afla situată la etaj, exact deasupra bucătăriei) felurile de mâncare ce se pregăteau pentru masă. Putea spune dacă e vorba de roşii, un pui sau un antricot; la peşte, dacă era vorba de sardele, scrumbie sau crap.
Berbard a văzut in Zola „simbolistul mirosurilor, romancierul cu nările frămâtânde…omul care a trăit prin nas” şi a arătat importanţa acestei analize pentru psihologul ce avea să surprindă secretul artistului, de a găsi formula temperamentului şi eventual al talentului său.
Mergând pe stradă, Zola număra becurile de gaz, numerele caselor şi mai cu seamă numărul trăsurilor, pe toate le aduna în fel şi chip, după o regulă numai de el ştiută, le descompunea, le multiplica şi le interpreta după metoda kabalistă.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Emile Zola (1840-1902) a fost un renumit scriitor francez. El însă avea numeroase ticuri şi seara avea senzaţii luminoase, mai ales în întuneric auzea şuierături şi clopote. Simţul olfactiv îi era cu totul anormal. De pildă, una dintre distracţiile sale preferate, era de a ghici de la distanţă (din camera sa de lucru ce se afla situată la etaj, exact deasupra bucătăriei) felurile de mâncare ce se pregăteau pentru masă. Putea spune dacă e vorba de roşii, un pui sau un antricot; la peşte, dacă era vorba de sardele, scrumbie sau crap.
