Colonelul William Friedman (1891-1969) este cunoscut ca „cel mai mare cripto-analist” (adică spărgător de coduri și cifruri) din toate timpurile. A absolvit Universitatea Corneli în 1914, ca specialist în genetică, după care s-a angajat ca cercetător la Laboratorul Riverban. Acest „laborator” avea ca acoperire „studiile geneticii” dar, în realitate, se ocupa cu analiza și spargerea cifrurilor și codurilor diplomatice și militare, în folosul guvernului și Forțelor Armate ale SUA.
În 1929, W. Friedman a fost numit șeful Serviciului special de transmisiuni al Armatei SUA, cu misiuni de cripto-analiză. Cripto-analistul american și-a atins apogeul gloriei în 1940, când, după 20 de luni de eforturi intense a reușit să spargă cifrul de stat al Japoniei, denumit „Purpura”. În 1941, W. Friedman reușește să spargă și cifrul militar japonez, fapt ce a avut efecte covârșitoare asupra întregului război purtat de SUA în Pacific.
Seria victoriilor Forțelor Maritime ale SUA în marile bătălii cu Flota Japoniei la Midway și Guadalcanal, în 1942, la Tarawa în 1943, în Golful Layte în 1944 au fost înlesnite de faptul că americanii cunoșteau planurile de operații ale adversarului. Interesant este și faptul că japonezilor, orgolioși din fire, nu le-a trecut niciodată prin cap că cifrurile și codurile lor militare ar putea fi desfăcute.
Spargerea mașinii de cifrat germane „Enigma” de către englezi și a mașinii de cifrat japoneze „Purpura” de către americani au influențat într-un mod decisiv războaiele din Atlantic și din Pacific. Pentru meritele sale în influențarea cursului războiului americano-japonez, W. Friedman a fost avansat până la gradul de colonel, distins cu cele mai înalte ordine și decorații, iar Congresul SUA l-a recompensat, în mod excepțional, cu suma de 100.000 dolari.
După război, Friedman a contribuit ia înființarea Agenției Naționale de Securitate (N.S.A.) ce se ocupă cu spionajul radioelectronic la scară globală și cu spargerea cifrurilor tuturor statelor lumii; cu mai mult sau mai puțin succes.