Chiar a creat Dumnezeu întreaga Creaţie în doar 7 zile?

63 vizualizari

Ateiştii precum şi alţi pesimişti în existenţa lui Dumnezeu iau un râs Geneza din Biblie, din punct de vedere al perioadelor de creaţie. Astfel, conform Genezei, Dumnezeu a făcut în prima zi lumina, în a doua zi – apele şi cerul, în a treia zi – pământul şi vegetaţia, în a patra zi – soarele, luna şi stelele, în a cincea zi – peştii şi păsările, iar în a şasea zi – oamenii. În a şaptea zi, Dumnezeu s-a odihnit. Însă, cercetătorii susţin că întreaga creaţie a Universului, a sistemului nostru solar, precum şi apariţia vieţii şi a oamenilor pe Terra au durat sute de milioane / miliarde de ani. Înseamnă că Biblia greşeşte?

Să fi fost intenţia autorului Bibliei de a oferi o descriere literală a etapelor cronologice precise, incluzând zile cu durată de douăzeci şi patru de ore (deşi soarele a fost creat abia în ziua a treia, lăsând deschisă întrebarea cât de lungă va fi fost o zi înainte de acest moment)? Dacă s-a dorit o descriere literală, atunci de ce există două relatări care nu sunt perfect compatibile? Este vorba despre o descriere poetică sau chiar alegorică ori despre o relatare literală a evenimentelor?

Un interes deosebit pentru Geneza biblică l-a avut Sfântul Augustin, sceptic convertit şi strălucit teolog care a trăit în jurul anului 400. Augustin era fascinat de primele două capitole ale Genezei şi a scris nu mai puţin de cinci analize cuprinzătoare asupra acestor texte. Scrise acum mai bine de 17 secole, gândurile lui continuă să fie revelatoare şi astăzi.

Sf. Augustin revine în repetate rânduri la problema semnificaţiei timpului, trăgând concluzia că Dumnezeu se află dincolo de timp şi nu este limitat de acesta (în Epistola a doua a Sfântului Petru, 3:8, se spune în mod explicit: „o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani, şi o mie de ani ca o zi”). Această afirmaţie îl face pe Augustin să pună sub semnul întrebării durata celor 7 zile ale creaţiei biblice.

Cuvântul ebraic folosit în capitolul întâi din Geneza pentru zi (yom) poate fi utilizat atât pentru descrierea unei zile de 24 de ore, cât şi pentru o reprezentare mai simbolică. Există multe locuri în Biblie unde yom este întrebuinţat într-un context non-literal, cum ar fi „zilele Domnului” — aşa cum am spune, de plidă, „în zilele bunicului meu”, fără a înţelege de aici că bunicul a trăit doar câteva zile. În cele din urmă, Augustin scrie: „Este extrem de dificil, dacă nu imposibil, să înţelegem ce fel de zile au fost acelea”.

Aşadar, n-ar fi exclus ca „zilele” de la începutul Genezei să fie epoci / ere, perioade extrem de mari de timp, de ordinul sutelor de milioane de ani.