Când cineva sughiţe, se obişnuieşte să se spună – şi să se creadă – că e „semn” că se discută despre el. „Mă pomeneşte cineva” exclamă omul. Sau „Ai sughiţat ieri?” e întrebarea pusă unui prieten despre care în ajun s-a „vorbit”. E o superstiţie comună multor popoare născută din cine ştie ce coincidenţă în nevoia omului de a da o „explicaţie” unor fenomene fiziologice care-l surprindeau.
Fireşte, asemenea explicaţie e cu totul fantezistă. Dacă ar fi adevărată, toţi copiii lumii ar duce-o într-un sughiţ dat fiind că despre ei vorbesc zilnic părinţii, bunicii, unchii, mătuşile, colegii şi şcoala. Explicaţia reală ne-o oferă fiziologii. Sughiţul este o contracţie spasmodică a muşchiului principal respirator – diafragma. Se manifestă printr-o inspiraţie bruscă cu închiderea glotei. Aceasta determină zgomotul şi senzaţia de sughiţ. În stările normale se întâmplă de obicei când se bea apă rece sau se mănâncă prea multe paste compacte. Dar e şi un sughiţ… care poate fi un „semn”, dar nu cel ce i se conferă prin superstiţie. Poate fi astfel efectul unor stări de boală, ca, de pildă, obstrucţiile esofagului, pleureziile, insolaţia, şocul de lumină, traumatisme, plăgi ale toracelui. Medicii constată că sughiţul se produce în general atunci când există focare de excitaţie puternică a nervului frenic.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Când cineva sughiţe, se obişnuieşte să se spună – şi să se creadă – că e „semn” că se discută despre el. „Mă pomeneşte cineva” exclamă omul. Sau „Ai sughiţat ieri?” e întrebarea pusă unui prieten despre care în ajun s-a „vorbit”. E o superstiţie comună multor popoare născută din cine ştie ce coincidenţă în nevoia omului de a da o „explicaţie” unor fenomene fiziologice care-l surprindeau.
