Conform cercetătorului Zecharia Sitchin, în fruntea panteonului sumerian se afla un „Cerc Olimpian” alcătuit din 12 zei, deoarece fiecăruia dintre acești zei trebuia să-i corespundă o planetă din sistemul solar. Într-adevăr, numele zeilor coincideau cu numele planetelor, cu excepția cazului în care se utilizau mai multe epitete pentru a descrie planeta sau însușirile zeului. În fruntea panteonului se afla conducătorul din Nibiru, ANU, al cărui nume însemna „Cerul”, deoarece își avea sălașul pe Nibiru. Soția sa făcea și ea parte din panteonul celor 12, având numele ANTU. Tot din acest grup făceau parte și cei doi fii ai lui ANU: EA / ENKI („Acela A Cărui Casă E Apa”), primul născut al lui Anu, dar nu de către Antu, și ENLIL („Stăpânul Care Poruncește”), care era Adevăratul Moștenitor, deoarece mama lui era Antu, sora vitregă a lui Anu.
Lui Ea i se spunea în textele sumeriene și Enki („Stăpânul Pământului”), deoarece se aflase în fruntea primei misiuni a Anunnakilor de pe Nibiru pe Pământ și înființase primele lor aşezări pe Pământ în Edin („Casa celor drepţi”), biblicul Eden. Misiunea lui era aceea de a obține aur, deoarece Pământul era unica sursă, și nu pentru podoabe sau din pură vanitate, ci pentru a purifica atmosfera de pe Nibiru prin risipirea prafului de aur în stratosfera acelei planete.
După cum se consemnează în textele sumeriene, Enlil a fost trimis pe Pământ să preia comanda atunci când metodele de extracție inițiale folosite de Enki nu s-au mai dovedit satisfăcătoare. Așa a început dușmănia dintre cei doi frați vitregi și urmașii lor, care a dus și la „Războiul zeilor”. Războiul s a încheiat cu un tratat de pace întocmit de sora lor, NINTI / NINHARSAG. Pământul era împărțit între popoarele care îl locuiau. Celor trei fii ai lui Enlil – NINURTA, SIN, ADAD – și celor doi gemeni ai lui Sin, SHAMASH (Soarele) și ISHTAR (Venus) li s-au dat pământurile Shem și Japhet, ale semiților și indo-europenilor: lui Sin (Luna) i s-a dat Mesopotamia inferioară; lui Ninurta – munții din Elam și Asiria; lui Adad – i s-a dat Asia Mică (pământul hitiților) și Libanul. Ishtar a fost făcută stăpână peste civilizațiile din Valea Indului, iar Shamash a fost pus să comande portul spațial din peninsula Sinai.
Această împărțire a fost contestată; Enki și fiii lui au luat pământul lui Ham, al oamenilor cu piele neagră din Africa, civilizațiile din Valea Nilului și minele de aur din sudul și vestul Africii, un cadou neprețuit și foarte dorit. Enki era un adevărat savant și un mare metalurgist; numele lui egiptean era „Ptah” („Cel care dezvoltă”). A împărțit continentul cu fiii lui; printre aceștia se afla și primul născut MARDUK („Fiul Movilei Strălucitoare”), căruia egiptenii îi spuneau Ra, și NINGISHZIDA („Stăpânul Copacului Vieții”), căruia egiptenii îi spuneau Thoth, zeul științelor secrete, printre care: astronomia, matematica, construirea piramidelor.











