În autobiografia sa, Benvenuto Cellini (renumit sculptor, gravor şi scriitor italian, care a trăit între anii 1500 -1570) povesteşte cum el şi ucenicul lui Cenci (12 ani) au mers într-o noapte la Coliseum-ul din Roma, împreună cu doi prieteni şi un vrăjitor sicilian, pentru a-l asista pe acesta din urmă în plină acţiune. Magicianul a desenat mai întâi pe pământ nişte cercuri şi i-a aşezat pe cei din grup într-unul din ele, ca măsură de protecţie. El i-a instruit pe prietenii lui Cellini (Romoli şi Gaddi) să facă un foc mare şi să arunce parfumuri deasupra acestuia. Lui Cellini i-a dat un pentaclu şi i-a spus să-l îndrepte în orice direcţie i se va indica. (Pentaclul este un instrument magic în formă de stea cu cinci colţuri).
Când preparativele ceremoniale au fost încheiate, vrăjitorul a început să invoce, în ebraică, latină şi greacă, o mulţime de demoni. Aproape dintr-o dată, amfiteatrul a părut să se umple cu ei. Cellini, îndemnat să ceară ceva, a întrebat când se va reîntâlni cu iubita sa siciliană. „Auzi ce-ţi spun ei?”, a spus vrăjitorul. „În mai puţin de o lună vei fi cu ea.”
Curând, vrăjitorul a început să se îngrijoreze, deoarece erau de o mie de ori mai mulţi diavoli decât fuseseră convocaţi şi se arătau foarte periculoşi. L-a îndemnat pe Cellini, ce părea a avea mai mult sânge rece, să fie curajos şi să-i dea o mână de ajutor în încercarea de a-i „concedia” politicos şi cu blândeţe, aşa cum cerea ritualul. Între timp, micul Cenci devenea tot mai îngrozit, spunând că vedea un milion de fiinţe înspăimântătoare care-l ameninţau şi că patru giganţi înarmaţi încercau să forţeze intrarea în cerc. Vrăjitorul, tremurând de teamă, a încercat toate cuvintele blânde pe care le putea găsi în scopul de a-i face pe demoni să plece.
Deşi Cellini îi încuraja pe ceilalţi să reziste viziunilor înfricoşătoare, Cenci, cu capul între genunchi, gemea că sunt pierduţi. Maestrul său a încercat să-l convingă că demonii erau toţi sub control şi l-a asigurat că ar vedea doar fum şi umbre dacă ar ridica privirea. Cenci s-a uitat în sus şi a început să strige terifiat. Spunea că întreg Coliseum-ul era în flăcări şi că văpăile veneau spre ei.
Vrăjitorul a încercat un ultim remediu. A ars o cantitate de „asafetida”, o substanţă urât mirositoare extrasă din rădăcina unei anumite plante. Aceasta, şi poate contribuţia involuntară a lui Gaddi la mirosul neplăcut, a spart vraja. Curând, Cenci a spus că diavolii au început să plece furioşi. Grupul a rămas în cercul de siguranţă până s-a făcut ziua, magicianul repetând între timp ceremonialul de exorcizare. Chiar şi în vreme ce se întorceau acasă, Cenci a continuat să afirme insistent că doi demoni erau încă pe urmele lor, zburdând pe drum şi pe acoperişurile caselor. Abia după câteva zile, ucenicul lui Cellini şi-a putut domoli teama cumplită căpătată în noaptea de pomină.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025