Legenda fetei din Insulele Canare care a dispărut în 1905 și s-a întors după 53 de ani, fără să îmbătrânească…

Următoarea legendă din Insulele Canare circulă de mai multă vreme:

* În 1905, o tânără fată care locuia în Tenerife (Insulele Canare, Oceanul Atlantic) a fost trimisă de părinții ei să culeagă fructe cu puțin timp înainte de cină. Când nu s-a întors acasă, familia ei s-a alarmat. Se pare că s-a efectuat o căutare amplă în toată zona înconjurătoare, dar nu s-a găsit nicio urmă a fetei. În ciuda eforturilor localnicilor și ale autorităţilor, se pare că a dispărut fără explicații. Conform poveștii, fata s-ar fi întors brusc în 1958. În mod remarcabil, arăta exact ca atunci când dispăruse în 1905. Deși trecuseră 53 de ani, nu îmbătrânise vizibil și credea că fusese plecată doar 15-20 de minute.

* Fata a explicat că aduna pere, când a observat un bărbat foarte înalt, îmbrăcat complet în alb, stând în apropiere. În mod ciudat, nu s-a simțit înspăimântată. În schimb, a simțit o atracție neobișnuită față de el. Bărbatul îmbrăcat în alb a invitat-o ​​să-l urmeze, iar ea a fost de acord imediat. Ea l-a însoțit pe străin, către o râpă (Barranco de Badajoz), unde a văzut niște trepte care coborau și l-a urmat pe bărbat în jos. La baza treptelor, ea a intrat în ceea ce părea a fi o grădină. Mai multe alte ființe care semănau cu străinul erau prezente. Și ele erau îmbrăcate în alb.

* Fata își amintea că vorbise cu grupul timp de câteva minute. După aceea, entitatea originală a ghidat-o înapoi pe trepte, și-a luat rămas bun și a lăsat-o să plece. Din perspectiva fetei, nu trecuseră mai mult de 15 sau 20 de minute. În lumea exterioară, însă, trecuse mai mult de o jumătate de secol. Cei care au investigat ulterior relatarea au întâmpinat, se pare, puțină cooperare din partea autorităților locale. 

Comentariu Lovendal: Această relatare este cunoscută în folclorul din Tenerife sub numele de legenda „La Niña de las Peras” sau „Fata perelor”. Este unul dintre cele mai cunoscute mistere asociate cu Barranco de Badajoz, o râpă adâncă situată în Guimar, în sud-estul insulei Tenerife.

Există o discrepanță cronologică importantă în unele versiuni circulate ale poveștii. O dispariție în 1905, urmată de o întoarcere în 1958, reprezintă o absență de aproximativ 53 de ani. Alte versiuni evită datele precise și afirmă doar că fata s-a întors câteva decenii mai târziu. Unele surse plasează evenimentul original, mai general, între 1890 și 1910.

Povestea s-a schimbat și ea prin repovestiri repetate. În anumite versiuni, fata adoarme sub un păr, înainte de a întâlni figura îmbrăcată în alb. În altele, ea îl întâlnește în timp ce culege fructe. Treptele subterane, grădina ascunsă și grupul de ființe albe sunt, de asemenea, mai proeminente în unele relatări decât în ​​altele.

Niciun raport de poliție contemporan disponibil publicului, nicio relatare de ziar, niciun certificat de naștere sau identitate verificată independent a fetei nu pare să însoțească legenda. Din acest motiv, incidentul ar trebui tratat ca folclor regional, mai degrabă decât ca o dispariție istorică documentată. Chiar și așa, structura sa este semnificativă. Relatarea conține mai multe elemente întâlnite în mod repetat în întâlnirile tradiționale cu zâne și în relatările moderne despre experiențe anormale:
* Un copil este invitat să urmeze o ființă necunoscută.
* Martorul se simte calm sau atras mai degrabă decât speriat.
* Martorul intră într-un mediu retras sau ascuns.
* O experiență subiectivă scurtă corespunde unei perioade extinse în lumea exterioară.
* Martorul se întoarce fără să realizeze că a trecut un timp substanțial.
* Ființele și mediul lor înconjurător posedă un aspect neobișnuit de luminos, imaculat sau de altă lume.

Tradiții similare se găsesc în poveștile europene care implică vizite în tărâmuri ale zânelor, regate ascunse, peșteri fermecate și grădini supranaturale. În aceste narațiuni, timpul din interiorul locației ascunse funcționează diferit față de timpul din lumea obișnuită. Dintr-o perspectivă forteană modernă, relatarea ar putea fi interpretată ca un episod de timp pierdut, o presupusă deplasare temporală, o întâlnire cu inteligențe non-umane sau o amintire transformată cultural a intrării într-o stare alterată de conștiință.

Barranco de Badajoz a acumulat o cantitate substanțială de folclor supranatural. Vizitatorii și povestitorii locali au asociat zona cu ființe luminoase, figuri înalte îmbrăcate în alb, apariții, lumini ciudate, sfere strălucitoare, sunete inexplicabile, activitate OZN și alte fenomene anormale.

Rămâne necunoscut dacă „Fata cu pere” își are originea într-o dispariție reală, într-o poveste de familie distorsionată sau într-o legendă fantezistă. Cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai fascinante legende ale Insulelor Canare despre timpul pierdut și aparenta deplasare temporală.

VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025