Structura Infernului şi „căderea Satanei” din „Divina Comedie” (scrisă între 1304-1321) de poetul italian Dante Alighieri se aseamănă cu craterul produs de impactul unui asteroid mare cu Pământul. De unde avea Dante aceste informaţii geologice moderne!?
Un studiu prezentat la Adunarea Generală a Uniunii Europene de Geoștiințe (EGU) de la Viena sugerează că structura Infernului descrisă de Dante Alighieri în „Divina Comedie” (scrisă între 1304-1321) prezintă asemănări cu craterele complexe formate de impactul asteroizilor. Cercetarea a fost condusă de Iain Stewart de la Universitatea din Plymouth și propune ipoteza conform căreia poetul italian a prezentat, în secolul al XIV-lea, caracteristici geologice care ar fi fost descrise oficial de știință abia aproximativ 500 de ani mai târziu.
În „Infern”, Dante descrie lumea subterană ca un con inversat masiv sub suprafața Pământului, împărțit în nouă cercuri concentrice care se îngustează spre un miez înghețat. Potrivit cercetătorilor, această geometrie seamănă cu ceea ce știința planetară definește ca un „crater de impact complex”, format în urma coliziunilor cu asteroizi mari. Aceste cratere prezintă de obicei pereți interiori terasați, o ridicare centrală și un bazin interior larg. Conform studiului, aceste elemente corespund remarcabil de apropiat configurației spațiale descrise de Dante. Autorii susțin că scriitorul florentin a fost influențat de filozofia naturală medievală, înrădăcinată în gânditori precum Aristotel sau savanții arabi care au păstrat și transmis cunoștințele clasice în Europa medievală.
Ipoteza prezentată la EGU nu susține că Dante deținea cunoștințe științifice moderne despre impacturile planetare. În schimb, argumentul central este acela că unele concepte fizice și geometrice prezente în tradițiile filozofice ale vremii l-ar fi putut determina pe autor să creeze o reprezentare compatibilă cu structurile geologice reale. Studiul evidențiază în special craterul Chicxulub. Format acum aproximativ 66 de milioane de ani de asteroidul legat de dispariția dinozaurilor, este considerat unul dintre cele mai studiate cratere de impact de pe Pământ. Potrivit cercetătorilor, caracteristici precum inelul central ridicat al orașului Chicxulub, pereții terasați și bazinul interior oferă o paralelă modernă cu descrierea „Infernului”făcută de Dante.
Studiul mai observă că amploarea „Infernului” descris în „Divina Comedie”, comparabilă cu dimensiunea bazinului mediteranean, ar fi în concordanță cu impacturi terestre la scară largă. Autorii recunosc însă că acest lucru ar putea fi pur și simplu o coincidență.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Un studiu prezentat la Adunarea Generală a Uniunii Europene de Geoștiințe (EGU) de la Viena sugerează că structura Infernului descrisă de Dante Alighieri în „Divina Comedie” (scrisă între 1304-1321) prezintă asemănări cu craterele complexe formate de impactul asteroizilor. Cercetarea a fost condusă de Iain Stewart de la Universitatea din Plymouth și propune ipoteza conform căreia poetul italian a prezentat, în secolul al XIV-lea, caracteristici geologice care ar fi fost descrise oficial de știință abia aproximativ 500 de ani mai târziu.
