Oamenii de ştiinţă au făcut câteva descoperiri incredibile despre felul în care minţile noastre pot afecta literalmente corpul nostru, mai ales prin studiul epigeneticii, ştiinţa care studiază variația trăsăturilor fenotipice ce sunt cauzate de aspecte ale mediului înconjurător, acestea schimbând comportarea genelor și afectând modul în care celulele le decodifică. În loc să privim ADN-ul ca singurul factor care controlează biologia noastră, oamenii de știință se uită, de asemenea, la ceea ce controlează de fapt ADN-ul, aici incluzând și gândurile noastre.
Primim instrucțiuni genetice din ADN-ul nostru, transmise prin generații, dar mediul în care trăim poate, de asemenea, să facă schimbări genetice. Unul dintre cele mai recente studii care au explorat acest concept a fost realizat de o echipă condusă de oameni de știință din cadrul Organizației Europene de Biologie Moleculară (EMBO) din Spania.
Pentru a determina cât de mult timp mediul poate lăsa o amprentă asupra expresiei genetice, oamenii de știință au folosit viermi, care au o transgenă fluorescentă, ce permite acestor vieţuitoare să strălucească sub lumină ultravioletă. Ei au pus viermii în recipiente cu temperaturi diferite, pentru a observa cum căldura și frigul le-au afectat capacitatea de a străluci.
Când viermii erau în recipientele mai reci (20° C), transgena avea o activitate scăzută și, prin urmare, viermii abia puteau străluci. Atunci când au pus viermii într-un recipient mai cald (25° C), transgena a devenit mult mai activă, aşadar viermii străluceau mai mult.
Pentru a testa viermii mai departe, oamenii de știință au luat viermii calzi și strălucitori și i-au pus înapoi în recipientele reci. Spre surprinderea lor, viermii au continuat să strălucească, ceea ce pentru oamenii de știință acest lucru a însemnat că viermii au păstrat o „memorie de mediu” a temperaturii mai calde, permițând transgenei să rămână activă. Când viermii s-au înmulţit, acea amintire a fost transmisă urmaşilor lor timp de 7 generații, permițându-le să strălucească mai bine, în ciuda faptului că nu au experimentat niciodată un climat mai cald.
Pentru a testa capacitățile epigenetice, oamenii de știință au păstrat 5 generații de viermi într-un climat mai cald, de 25° C, și apoi au separat urmașii de ei, punându-i în temperaturi mai reci. Cu toate acestea, viermii au continuat să aibă transgenul foarte activ timp de 14 generații.
Acest studiu arată că oamenii de ştiinţă au fost martori la o schimbare genetică indusă de mediu. Studiul a fost realizat destul de repede, deoarece cele 14 generații studiate au avut nevoie de aproximativ 50 de zile pentru a se dezvolta. El ne aduce încă un pas mai aproape de înțelegerea modului în care schimbările genetice de mediu sunt transmise altor specii, inclusiv oamenilor.
De exemplu, Rachel Yehuda, cercetătoare în epigenetică, având un interes deosebit pentru studierea efectelor intergeneraționale ale traumei, a făcut o cercetare asupra supraviețuitorilor de traume și a urmașilor acestora. Constatările sale au arătat că descendenții supraviețuitorilor Holocaustului au profile de hormoni de stres diferite față de ființa umană obişnuită.
Un alt cercetător proeminent în domeniul epigeneticii este biologul celular Dr. Bruce Lipton, care a arătat cum emoțiile și sănătatea noastră generală pot reglementa expresia genetică. Dr. Lipton consideră că mintea și stilul nostru de viață sunt responsabile pentru sănătatea noastră. Acest lucru poate fi aplicat chiar și pentru multe boli, inclusiv pentru cancer. El a determinat că mediul determină soarta celulelor, nu modelul genetic. Deci, dacă celulele sunt într-un mediu sănătos, ele sunt sănătoase; dacă se află într-un mediu nesănătos, ele se îmbolnăvesc.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
Oamenii de ştiinţă au făcut câteva descoperiri incredibile despre felul în care minţile noastre pot afecta literalmente corpul nostru, mai ales prin studiul epigeneticii, ştiinţa care studiază variația trăsăturilor fenotipice ce sunt cauzate de aspecte ale mediului înconjurător, acestea schimbând comportarea genelor și afectând modul în care celulele le decodifică. În loc să privim ADN-ul ca singurul factor care controlează biologia noastră, oamenii de știință se uită, de asemenea, la ceea ce controlează de fapt ADN-ul, aici incluzând și gândurile noastre.
