Tulburări ciudate ale omului: pofta de tacâmuri sau dependenţa de morcovi


electric_manCorpul uman s-a dovedit a fi o adevărată maşinărie. Uneori, însă, o anomalie genetică, o modificare la nivelul creierului, un virus sau o bacterie pot cauza probleme grave. Multe dintre afecţiunile acestuia poarta însă denumirea de „sindrom” pentru că nu sunt altceva decât simptome asociate fără o cauză comună. În continuare, vom prezenta o parte dintre aceste maladii interesante.

Pofta de tacâmuri. Dorinţa de a mânca metal este des întâlnită. Ocazional însă, există şi cazuri extreme. În această categorie se încadrează şi britanicul Allison Johnson, în vârstă de 47 de ani. Alcoolic ce obişnuia să mănânce tacâmuri din argint, Johnson a suferit 30 de intervenţii chirurgicale pentru extragerea acestora din stomac. În 1992, bărbatul a mâncat opt furculiţe şi o bucată metalică din coadă unui mop, care i-a rămas blocată în corp. Asta nu l-a determinat, totuşi, să îşi îndrepte poftele spre alte direcţii, mai puţin periculoase.

Sindromul Stendhal. Doctorul Graziella Magherini, autoarea cărţii „The Stendhal Syndrome” a studiat peste 100 de turişti în Florenţa, care au început să se simtă rău în prezenţa unor opere de artă. Simptomele regăsite au fost variate, de la palpitaţii la nivelul inimii la ameţeala şi puternice dureri stomacale. Cele mai adesea, această boală se regăseşte la persoane între 26 şi 40 de ani care ies destul de rar din casă. Dr. Magherini consideră că acest sindrom e provocat de trei lucruri: schimbarea fusului orar, stresul călătoriei şi şocul conştientizării importanţei şi a trecutului grandios al obiectului din faţa lor. Statistic vorbind, operele de artă care au provocat cel mai adesea acest sindrom sunt Statuia lui David – Michelangelo, tabloul lui Bachus – Caravaggio şi cercurile concentrice din cupola Domului din Florenţa.

Dependenţa de morcovi. Un jurnal medical britanic publicat în anul 1992 a enumerat o altă ciudăţenie: persoane dependente de morcovi. Un bărbat din Cehia, în vârstă de 40 de ani, ajunsese chiar să înlocuiască ţigările cu respectiva legumă, consumând aproximativ cinci legături pe zi şi gândindu-se la aceştia în mod obsesiv. Potrivit psihiatrilor care au studiat acest caz, oprirea „administrării” morcovilor determină o creştere vizibilă a stării de irascibilitate a pacientului.

Sindromul mâinii străine. Această bizară boala neurologică afectează mii de oameni. Se manifestă de obicei la persoane care au suferit operaţii pe creier sau un accident vascular cerebral. Ea implica o funcţionare independentă a uneia dintre mâinile bolnavului, care poate simţi senzaţiile prin intermediul mâinii, dar crede că nu îi poate controla activitatea acesteia. De exemplu, mâna neascultătoare poate face opusul celeilalte: dacă una închide nasturii unei cămăşi, cealalta îi deschide. Câteodată însă aceasta poate deveni agresivă – ciupind sau lovind pacientul, iar într-un caz extrem, ar putea încerca să-l stranguleze.

Oamenii electrici. Potrivit expertului britanici Hilary Evans, unii oameni sunt adevăraţi ţipari electrici, capabili să genereze suficientă electricitate pentru a scurtcircuita electrocasnicele. Cazurile de oameni electrici datează din 1786, cel mai faimos dintre acestea fiind cel al Angeliquei Cottin, a cărei simplă prezenţă făcea acele busolelor să o ia complet razna, rotindu-se cu o viteză ameţitoare.

Sindromul Accentului Străin. Există 50 de cazuri înregistrate ale acestui sindrom. Des asociată leziunilor cerebrale, afecţiunea accentului străin se manifestă prin incapacitatea victimei de a sesiza subtilităţile limbii la propria persoană sau la celălalt. În această categorie se încadrează şi Tiffany Roberts din Florida. Aceasta a început să vorbească cu accent britanic în urma unui atac de cord, deşi femeia nu vizitase niciodată ţara şi nici nu era un fan al emisiunilor britanice.

Sindromul părului de ne­pieptănat. Cunoscută şi că „părul de pâslă”, aceasta afecţiune determina părul să se transforme într-o masă încurcată. Într-un caz din 1993, unei femei de 39 de ani i-a căzut toată podoaba capilară, aceasta fiind înlocuită de un păr uscat, aspru şi creţ atât de încurcat încât nu putea fi pieptănat. Soluţia găsită: tăierea părului şi creşterea unuia nou. (D.M.)


Lasă un comentariu