În numărul din 4 aprilie 1978 al revistei „Newsletter”, apărea articolul „Extreme Low Frequency Magnetic Fields are EEG Entrainement”, în care autorul analiza efectele pe care câmpurile electromagnetice de foarte joasă frecvenţă le exercită asupra fiziopatologiei omului, cu referire expresă asupra encefalogramelor.
În viziunea autorului, câmpurile de extrem de joasă frecvenţă, cuprinse între 6,67 şi 6,26 Hz, provoacă stări confuzionale şi angoase, depresii, tensiuni, greţuri, lungirea timpilor de reacţie, desincronizări ale (electroencefalogramei) EEG, însoţite şi de alte tulburări neurovegetative.
În acelaşi timp, câmpurile oscilatorii de 7,83-8,0 şi 9,0 Hz au capacitatea de a induce diminuarea stărilor de angoasă şi a tensiunilor. Se consideră că frecvenţele domeniului de extrem de joasă frecvenţă (ELF – Extreme Low Frequency) sunt purtătoare pentru mesajele extrasenzoriale, cum ar fi cele telepatice, telekinezice, radiestezice şi în general, psihotronice.
În fosta Uniune Sovietică, începând din vara anului 1978, au avut loc experimente de utilizare a câmpurilor cu putere de 5-15 MW. Ori, s-a constatat că acest gen de transmisiuni sunt capabile să interfereze cu organismul uman, producându-i modificări psihoemoţionale. Având o putere de 25-30 de ori mai mare decât cea a câmpului geomagnetic terestru, aceste radiaţii acţionează tocmai prin intermediul acestuia, modificându-l în zona de acţiune a generatoarelor de acest tip şi acţionează direcţional asupra ţintei alese. Plecând de la acest principiu s-au realizat armele psihotronice ai rezonanţei Schumann.