Teorie explozivă a unui autor rus: „În martie 2000, în Rusia a avut loc un asasinat mascat ca accident, pentru ca Putin să ajungă preşedinte”

Iată mai jos, traducerea şi adaptarea personală a unui mic fragment din cartea „The Putin Corporation” / „Corporaţia Putin” de Yuri Felshtinsky. Cartea se poate găsi pe Amazon AICI. Autorul ne prezintă o „teorie a conspiraţiei” despre cum a ajuns Putin preşedinte al Rusiei. Teoria este a domniei sale – nu am de unde să ştiu dacă este adevărată sau nu. Eu doar v-o prezint…

* La 9 martie 2000, un avion cu reacție Yak-40 s-a prăbușit la câteva secunde după ce a decolat de pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova. La bord se aflau 9 persoane: Artyom Borovik, președintele editurii Sovershenno Sekretno; Ziya Bazhayev, șeful Alliance Group Holding Company, cei 2 bodyguarzi ai lui și 5 membri ai echipajului. Yak-40, pe care Bazhayev îl închiriase cu aproximativ un an în urmă de la Compania Aeriană Vologda prin Aerotex, o companie aeriană din Moscova, trebuia să zboare către
Kiev.

* Raportul comisiei de investigare a incidentelor de călătorie cu avionul a indicat că tehnicienii aeronautici de la Vologda nu au reușit să trateze avionul cu un lichid special antigel înainte de decolare și că clapetele aripilor lui au fost deschise la doar 10º în loc de 20º, așa cum era necesar pentru decolare. Cu toate acestea, temperatura de la Sheremetyevo în dimineața zilei de 9 martie nu fusese mai mică de -4ºC, fără precipitații și nu era nevoie să se trateze avionul cu antigel Arktika. În plus, Yak-40 ar fi putut decola cu ușurință cu clapetele aripilor deschise la doar 10º; asta ar fi însemnat pur și simplu o accelerație mai lungă și o decolare „leneșă”.

* Judecând după faptul că avionul s-a prăbușit aproape de mijlocul pistei, care în Sheremetyevo are o lungime de 3,6 kilometri, distanța sa de decolare fusese adecvată – aproximativ 800 de metri.

* Imediat după moartea lui Borovik și Bazhayev, presa a sugerat că această catastrofă nu a fost un accident și că avionul a fost sabotat de serviciile de securitate ruse. În zilele și săptămânile precedente, Borovik (prin Bazhayev) ar fi strâns materiale despre copilăria lui Vladimir Putin, iar aceste materiale trebuiau publicate pe 12 martie 2000, chiar înainte de alegerile prezidențiale.

* În august 1999, Vladimir Putin a fost numit de către fostul preşedinte rus Boris Elțîn în funcția de prim-ministru. Imaginea lui Putin ca o persoană care impune aplicarea legilor și ordinii i-au întărit repede popularitatea. La 31 decembrie 1999, Boris Elțîn se retrage din funcția de președinte al Rusiei, iar Putin devine președinte interimar. Alegerile prezidenţiale anticipate urmau să se desfăşoare în Rusia pe 26 martie 2000.

* Dar ce se pregătea Borovik să publice? Ce anume l-a alarmat atât de mult pe Putin și pe cei din spatele lui, ca să însceneze un accident cu doar 2 săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale? Se pare că Borovik deținea dovezi ale faptului că mama biologică a lui Putin nu era Maria Ivanovna Putina, născută în 1911 (aşa cum ne spune biografia oficială), ci o cu totul altă femeie: Vera Nikolayevna Putina, născută în 1926 în orașul Ochr (regiunea Perm), și care locuia atunci în satul Metekhi din Georgia (districtul Kaspi), la aproximativ o oră de mers cu mașina de capitala Tbilisi. Actualul președinte al Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, a locuit el însuși în satul Metekhi, între vârstele de 3 şi 9 ani.

* Această informație a fost considerată secret de stat din următoarele motive: KGB-ul a fost interesat în mod deosebit de recrutarea orfanilor sau a copiilor aflaţi în centre de plasament. Se credea că astfel de tineri – care erau lipsiți de căldura și protecția părinților lor biologici, care în multe cazuri fuseseră abandonați și trădați de părinți, care au fost răniți, umiliți şi bătuți – intrau în KGB ca și cum ar intra într-o nouă familie, căutând protecție autentică într-o structură de stat atotputernică de care se temea întreaga țară.

* Tânărul Putin, încă de mic, s-a apucat de judo pentru autoapărare. S-a alăturat KGB-ului pentru că credea că era singura modalitate de a deveni o persoană puternică și respectată. De-a lungul timpului, KGB-ul chiar a devenit familia lui. Rănit, trădat și lipsit de căldura părintească în timpul copilăriei sale, Putin a apelat la KGB în primul rând pentru a-și găsi o nouă familie acolo și pentru a-și rezolva problemele cu lumea care l-a rănit. Și când KGB/FSB a început să-l promoveze pe Putin în funcţii înalte guvernamentale în anii 1990, au fost siguri de cel puțin un lucru: niciun candidat la președinte nu ar fi mai devotat FSB-ului decât Putin.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.