Ravagiile epidemiei de holeră izbucnite la Orenburg (august 1829) şi propagată apoi prin Astrahan (iunie 1830) în întreaga Rusie centrală şi sudică au alertat şi autorităţile din Principatele Române, spre care se îndrepta vizibil flagelul. Prima ţintă: Moldova. În ciuda …
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Ştiaţi că măritul domn Ştefan cel Mare, a fost şi un excelent „inginer hidrotehnic”? În diferite hotărnicii şi hrisoave sunt des pomenite cuvintele „punte, podişcă, podeţ, poduleţ, podişor,” şi uneori „pod umblătorul, pod statornicu”. Se vorbeşte chiar şi de „hurduzăuri”, …
Printre nedreptăţiţii istoriei se află şi voievozi români. Prezentarea lui Stefăniţă Vodă (1517-1527) într-un mod nefavorabil se datorează tot unui mare scriitor şi dramaturg, Barbu Delavrancea. Drama „Viforul” îi pecetluieşte definitiv meritele lui Stefăniţă Vodă, care, culmea, influenţează chiar şi …
Uşa masivă de stejar se deschise parcă de o mână nevăzută. Aghiotantul făcu câţiva paşi în cabinet încremenind cu hârtiile sub braţ. Lângă el se opri, abia stapânindu-şi emoţia, un tânăr de doar 21 de ani, „încheiat franţuzeşte”, în faţa …
Marele logofăt moldovean Alecu Balş aflat la Paris, pe la începutul secolului al XIX-lea, ajuns cu trăsura pe „Avenue des Champs Elysee”, îşi pierdu răbdarea când trebui să ţină rândul cu „un nesfârşit şir de trăsuri”. Precizăm faptul că funcţia …
22 iunie 1462, o zi cu ghinion pentru Ştefan. Atacând Chilia, este împuşcat în glezna stângă, iar „oastea se întoarse îndată înapoi spre Suceava, ducând cu dânsa pe Domnul rănit care suferă mult timp după această rană şi numără păţania …
Cine n-a citit nuvela lui Costache Negruzzi „Alexandru Lăpuşneanu„? Ni-l amintim pe domnitor crud şi sângeros, asasinul celor mai reprezentativi boieri moldoveni, potrivnici lui. Cinic, cu zâmbetul pe buze, işi invită soţia, pe blânda doamnă Ruxandra, să admire o piramidă …
Domnia lui Ştefan Lăcustă Vodă în Moldova (septembrie 1538-decembrie 1540) apare în cronici — alături de cea a lui Alexandru Cornea (decembrie 1540-februarie 1541) — ca o paranteză abia sesizabilă, între cele două domnii ale lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546). …
Nefiind domni pământeni, erau conştienţi de caracterul efemer al domniei lor, cu toată omnipotenţa puterii, aproape fără limite, pe perioada mandatului. În orice moment puteau fi însă revocaţi, înlocuiţi cu un alt pretendent care intrigase mai bine şi oferise mai …