„Oamenii de ştiinţă ruşi au de gând să lanseze în spaţiu o imensă bucată de plastic strălucitoare, acest lucru reprezentând un pas spre verificarea teoriei de a transforma noaptea în zi. Experimentul, denumit Znamya, va testa ideea de a folosi o oglindă în spaţiu, pentru a reflecta lumina Soarelui înapoi în Pământ (…) Anumite părţi ale Pământului vor fi iluminate ca şi cum cerul nopţii ar fi iluminat de câteva luni pline.”
Pe 4 februarie 1993, ruşii au lansat cu succes imensa oglindă de 5 km diametru, ea traversând Europa de la sudul Franţei spre vestul Rusiei, cu viteza de 8 km/s. Punctul luminos de pe cer avea o luminozitate echivalentă cu cea produsă de Luna plină. Din păcate, oglinda a ieşit de pe orbita Pământului şi a ars în atmosferă deasupra Canadei.
Ruşii şi-au mai încercat norocul în 1999, însă au dat din nou greş. După 1999, nu se mai ştie nimic despre acest program. Dar, dacă, de fapt, în ciuda informaţiilor oficiale, ruşii sau alt stat al lumii care deţin agenţii spaţiale, au reuşit cu succes plasarea pe orbita Pământului a unei oglinzi imense? Poate că de aceea sunt observaţi o mulţime de sori dubli la apus sau răsărit. Poate că de aceea observăm cum gheaţa se topeşte foarte rapid în multe zone ale lumii. Poate că de aceea, vremea a devenit una extremă în ultimii 10 ani (prin redirecţionarea energiei solare către atmosfera Pământului).
Vreau să vă prezint un articol interesant din New York Times. Articolul din 12 ianuarie 1993 se intitulează „Ruşii vor testa o oglindă spaţială, care va funcţiona ca un imens lampadar pentru Pământ”. Citez din el:
