O nouă zonă de subducţie se formează în dreptul coastei Portugaliei. Procesul semnifică începutul unui ciclu prin care Oceanul Atlantic se va închide, iar continentul european se va apropia de America. Conform unei cercetări realizate de Universitatea Monash, geologii au detectat prima dovadă a faptului că ţărmul pasiv din Oceanul Atlantic devine activ.
Zonele de subducţie sunt zonele în care una din plăcile tectonice care acoperă suprafaţa Pământului se scufundă în mantaua superioară, stratul situat sub crustă.
Echipa de cercetători a întocmit harta fundului oceanului şi a descoperit că acesta a început să se fractureze, indicând o activitate tetonică în jurul platoului Iberic, zona de sud-vest. Dr. Joao Duarte, de la Şcoala de Geoştiinţe spune: „Am detectat o zonă de subducţie aflată la începuturi. O activitate tectonică semnificativă, inclusiv devastatorul cutremur din Lisabona anului 1755, indică faptul că s-ar putea să existe o mişcare de convergenţă în zonă.”
Subducţia incipientă din zona Peninsulei Iberice ar putea constitui începutul semnalului unei noi faze a ciclului Wilson, atunci când mişcările plăcilor tectonice au spart supercontinente, ca Pangaea, şi au deschis oceane, au stabilizat şi apoi au format noi zone de subducţie care au închis oceanele şi au adus împreună continentele împrăştiate.
Această rupere şi reformare a supercontinentelor s-a întâmplat de cel puţin trei ori pe Pământ, în decursul a 4 miliarde de ani. Subducţia iberiană va împinge Peninsula Iberică, şi, deci, tot continentul european către America de Nord, proces care va dura circa 220 de milioane de ani.