Nicolae Steinhard, autorul lucrării „Jurnalul fericirii”, a fost obligat la muncă silnică, deşi era inapt
La 10 februarie 1960 procurorul militar confirma concluziile de învinuire şi dispunea trimiterea în judecată sub stare de arest a învinuiţilor (printre alţii): Pillat Constantin, Noica Constantin, Steinhardt Nicu Aurelian, Iordache Nicolae zis Vladimir Streinu, George Sergiu Al., Paleologu Alexandru. Grupul număra cu totul 23 de persoane. Anchetatorul penal de securitate constată: „Organele M.A.I. au arestat un grup de elemente contrarevoluţionare care sub conducerea lui C. Noica şi Constantin Pillat au desfăşurat vreme îndelungată o intensă activitate contra puterii populare […] calomniind revoluţia populară şi marxismul”.
În ce-l priveşte pe N. Steinhardt, în concluziile de învinuire din 10 februarie 1960, conform Dosarului Fond Penal 336 volumul 3 A.C.N.S.A.S., era numit „element duşmănos regimului democrat-popular din ţara noastră, apărător al fostului regim burghezo-moşieresc; el nu s-a dat în lături nici un moment de a acţiona împotriva noii orânduiri sociale şi de stat din R.P.R. A participat activ la discuţii duşmănoase”.
Fila 168 conţine Mandat de executare a pedepsei nr. 151/60 din 14.04.1960, din care reproduc condamnarea:
„Numitul Steinhardt Nicu Aurelian […] a fost condamnat la 12 (doisprezece) ani muncă silnică pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 209 […] deoarece împreună cu alţii a desfăşurat activitate de propagandă şi agitaţie pentru schimbarea ordinei sociale existente în stat atât prin discuţii purtate cu ocazia întrunirilor organizate în mod clandestin cât şi prin scrierile cu conţinut contrarevoluţionar redactate de Noica C. şi Pillat C. pe care le-a comentat duşmănos la adresa regimului”.
Deşi în concluziile fişei medicale pentru deţinutul Steinhardt Nicu Aurelian figura ca „inapt de muncă” – lucru stabilit de medicul închisorii – fila 150 a dosarului cuprinde o Fişă de zile muncite a condamnatului Steinhardt O. Nicu Aurelian din 1964 care atestă că, în lunile aprilie şi mai ale acelui an, în culmea debilităţii fizice, a fost obligat să execute 19 zile muncă din categoria III; pe aceeaşi linie figurează şi documentul de la fila 148 – Fisă de pontaj (din 15.05.1964) pentru munci de deservire din Penitenciarul Gherla.
Graţiat la 3 martie 1964 prin decretul 411/64, N. Steinhardt, botezat la 15 martie 1960 la Jilava în celula 18 secţia II de către părintele Mina şi eliberat în august 1964, îşi desăvârşeşte botezul prin mir – ungere la biserica Schitul Dărvari, pentru că în 1973 să înceapă pelerinajele la Mănăstirea Rohia. Pe 16 august 1980 se călugăreşte. Se stinge din viaţă la 29 martie 1989; reuşise, după eliberarea lui din închisoare, să dea un sens neaşteptat unei vieţi puse în slujba, mai cu seamă, culturii şi oamenilor ei. Acolo, în celula 18 de pe secţia II, la Jilava, începând cu 15 martie 1960, a început desăvârşirea lui spirituală şi s-a ivit adevărata cale a vieţii lui pe care a urmat-o neabătut până la capăt.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.
La 10 februarie 1960 procurorul militar confirma concluziile de învinuire şi dispunea trimiterea în judecată sub stare de arest a învinuiţilor (printre alţii): Pillat Constantin, Noica Constantin, Steinhardt Nicu Aurelian, Iordache Nicolae zis Vladimir Streinu, George Sergiu Al., Paleologu Alexandru. Grupul număra cu totul 23 de persoane. Anchetatorul penal de securitate constată: „Organele M.A.I. au arestat un grup de elemente contrarevoluţionare care sub conducerea lui C. Noica şi Constantin Pillat au desfăşurat vreme îndelungată o intensă activitate contra puterii populare […] calomniind revoluţia populară şi marxismul”.
