O ştire din 1939, ne povesteşte despre „Tezaurul de la Dinogeţia” (judeţul Tulcea). Iată ce putem citi acolo:
* Şantierele arheologice din Dobrogea sunt în plină activitate. Conduse de distinşi specialişti, săpăturile aduc cu fiecare zi de lucru, tot mai importante descoperiri privind trecutul pământului românesc. După puternicile mărturii de viaţă românească găsite la Enisala, tot în nordul Dobrogei, la Dinogeţia se anunţă descoperiri care pot fi socotite senzaţionale.
* Cetatea Dinogeţia, după unii istorici numită Dinoguttia, este unul din importantele puncte pentru trecutul nostru. Lucrările au început la 15 iulie 1939, conduse de dl. prof. Gh. Ştefan, fost membru al Şcolii Române din Roma. Noul şantier, face parte din vastul program de cercetări arheologice iniţiat şi sprijinit de dl. prof. Constantin Giurescu. Vechea aşezare Dinogeţia este situată în nordul Dobrogei, în faţa Galaţilor, şi se află într-o insulă în apropiere de dealul Bugeacului, într-o poziţie izolată foarte importantă din punct de vedere strategic.
* Descoperirile de până acum ne pot spune că Dinogeţia a fost un însemnat punct de sprijin al străjii, pe care imperiul de la Bizanţ a pus-o la Dunăre împotriva valurilor de năvălitori ce năpădeau din plin sudul Basarabiei. Cetatea a durat cel puţin până în mijlocul secolului al XI-lea.
* Săpăturile au ca scop scoaterea la iveală a zidurilor cetăţii. S-au scos din pământ până acum, latura de est cu poarta dublă şi turnurile care o păzeau, turnurile de sud-est şi de nord-est precum şi latura de nord. Ruinele dezgropate au un aspect măreţ cu ziduri groase de 3 metri şi înalte de 5 metri. Este foarte important inventarul obiectelor descoperite în care găsim ţigle cu ştampila Legiunei I. Jovia, care avea în grijă această cetate, ceramică romană şi bizantină smălţuită sau ornamentată, fibule de bronz, sticlărie mai ales brăţări de sticlă albastră, etc. Toate ne dau un interesant tablou al vieţii romane şi bizantine pe acest teritoriu începând cu veacul al III-IV d.Hr.
* Dar cea mai importantă descoperire, care poate fi socotită chiar senzaţională, este aceea a unui tezaur compus din 106 monede bizantine de aur, foarte frumoase, dintre care 103 poartă efigia împăratului Vasile al II-lea şi a fratelui său Constantin al VIII-lea (976-1025), chipul lui Roman al III-lea (1028-1034) și alte două pe al lui Constantin al IX-lea Monahul (1042-1055).
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025