Misterul celui mai bogat român din istorie: Ioan Oprea Cârstocea, emigrat în America, avea o avere imensă la moartea sa (1902) – 57 de miliarde de dolari. Ce s-a întâmplat cu ea?

În 1902, într-un spital din New York muri Ioan Oprea Cârstocea, un român originar din Săcele (judeţul Braşov). Se spune că a făcut o avere imensă – de 57 de miliarde de dolari. Nu a apucat însă să-şi scrie testamentul, dar şi-a dorit ca averea să ajungă la rudele din ţară, care au aflat de moartea lui dintr-o gazetă germană.

Născut în 1828, se pare că Ion Cârstocea ar fi fost paharnicul unui domnitor. Cum pe vremea aceea, zilele domnitorilor nu prea erau sigure, nişte duşmani au îndemnat paharnicul să pună otravă în băutura lui vodă. Acesta, bănuind ceva, a cerut paharnicului să guste el mai întâi. Cârstocea paharnicul, ezitând, şi-ar fi lăsat şi slujba şi tot şi ar fi fugit în America! Iar acolo a devenit putred de bogat, din aur, petrol si afaceri cu automobile. Se spune că acest Cârstocea l-ar fi sponsorizat şi pe John Ford, viitorul magnat al industriei de automobile, pe vremea când acesta era student.

Bineînţeles că, după moartea sa, au apărut ca ciupercile moştenitorii din România, pentru a-i revendica averea miliardarului. Primul congres al moştenitorilor a avut loc în 1926, la iniţiativa ziaristului Dinu Dumbravă, de la cotidianul „Dimineaţa”. Doi ani mai târziu, câţiva dintre ei au plecat în America, pe urma averii, şi nu s-au mai întors. Se pare că unul a fost împuşcat în Chicago, pe stradă, şi altul în Los Angeles; de ceilalţi nu se mai ştie nimic. Moştenitorii au apelat până şi la Guvernul României. Doi prim-miniştri interbelici, Take Ionescu şi Brătianu, au facut demersuri la Budapesta, în numele statului român, însă guvernul maghiar a susţinut mereu că Ion Cârstocea este ungur, fiind născut în fostul imperiu. Al doilea congres a fost organizat în 1936, la Bacău. O altă delegaţie a plecat în America şi nu s-a mai întors.

După război, în 1966, Ioan Toma Brenciu, unul dintre moştenitorii legali, scrie Băncii Naţionale şi Ambasadei Statelor Unite, de unde primeşte doar răspunsuri evazive. Mai înainte de asta, una din moştenitoarele legale a fost Reveica, sora miliardarului, care spunea: „Eu am primit ştire din America, de la fratele meu, Ioan Cârstocea, care emigrase acolo, că i s-au dat două pogoane de pământ. Când a vrut să are, a dat peste o stâncă din piatră, care lucea; el a luat o bucata şi, ducând-o la analize, a constatat că era aur şi astfel locul acela a devenit baie de aur”.

Mai jos, puteţi observa un extras din cotidianul „Dimineaţa” din august 1928; în articol se spune însă că acest Cârstocea ar fi murit în California în 1902 şi nu la New York, după cum arată alte surse.

Un articol din 1993 din „Evenimentul Zilei” mai aduce lămuriri asupra originii acestei averi. Astfel, miliardarul Ion Oprea Cârstocea a fost administratorul averii lui Nicolae Zaharia, brașovean emigrat și el în SUA. Acesta l-a avut asociat pe un anume Otto, iar după moartea acestuia din urmă a apelat la serviciile lui Cârstocea pentru a-i administra averea. Rolul lui Cârstocea nu s-a limitat doar la cel de administrator, el având partea sa de participare la respectivele afaceri. În anul 1902 însă, odată cu moartea lui Cârstocea, guvernul american a sechestrat întreaga avere a celor trei, rămasă în această situație chiar dacă moștenitorii s-au mai întrunit, în anii 1936 și 1938 pentru găsirea de soluții în această problemă.