Misterul bobiţelor gelatinoase de la Oakville (SUA): din cer, a plouat cu „mâzgă vie”, ulterior locuitorii îmbolnăvindu-se

În august 1994, o stranie succesiune de întâmplări a tulburat micuţul orăşel Oakville, statul Washington (SUA). În timpul unei furtuni, bobiţe gelatinoase formate din material biologic au început să cadă pe o arie de 20 de mile pătrate. Acest fenomen a avut loc de şase ori în 1994 şi de atunci a continuat să se manifeste periodic.

Aşadar, în acea dimineaţă de 7 august, nimeni nu a dat vreo importanţă ploii care s-a pornit să toarne până ce oamenii au realizat că nu era ploaie. Din cer cădeau mici bobiţe de mâzgă gelatinoasă, care a adus cu ea o molimă peste oraş. După acest eveniment, se pare că toată lumea, în întreg oraşul, a luat un fel de gripă, o gripă foarte puternică, care a ţinut între 6 săptămâni şi 2-3 luni.

Poliţia locală a fost prima care a raportat năucitorul fenomen. Poliţistul David Lacey se afla în patrulare împreună cu un prieten civil, la ora 3 dimineaţa, când a început să picure. Poliţistul a relatat ulterior: „Am pus în funcţiune ştergătoarele de parbriz, care nu au făcut decât să întindă substanţa aceea vâscoasă pe întreg parbrizul, până când n-am mai văzut nimic”.

Lacey a oprit la o staţie de benzină pentru a-şi curăţa parbrizul. Ca măsură de precauţie, şi-a pus o pereche de mănuşi de cauciuc. Poliţistul a relatat: „Substanţa era foarte moale, ca un jeleu. Ştiţi cum, puteam s-o storc printre degete. Era clar că nu e ceva normal, nu mai văzusem aşa ceva până atunci”.

Până după-amiază, poliţistul Lacey se îmbolnăvise inexplicabil: „Abia mai puteam respira. Am început să mă gândesc că indiferent ce era substanţa aceea, ea îmi produsese răul acesta violent, îmbolnăvindu-mă ca niciodată până atunci, doborîndu-mă pur şi simplu”.

Dotty Hearn, o altă localnică, era la fel de perplexă. Când a ieşit în grădină în acea dimineaţă, furtuna se terminase, dar bobiţele de mâzgă erau peste tot. Arăta ca grindina, fiindcă se aşezase ca grindina pe acoperişuri, pe cutiile din curte, peste tot. Însă, nu era grindină, ci ceva gelatinos. Şi această femeie se îmbolnăvise: „Am început să am ameţeli, totul părea să se învârtă în jurul meu. Mi se făcea din ce în ce mai rău”. După o oră, fiica şi fiul lui Dotty au găsit-o zăcând semiconştientă în baie. Dotty avea să-şi petreacă următoarele 3 zile la spital. Diagnosticul? Infecţie gravă a urechii interne.

Un alt localnic a avut inspiraţia să ia o mostră din materia gelatinoasă, pe care a dus-o la spital. Un tehnician al spitalului a descoperit primul indiciu surprinzător. Substanţa conţinea leucocite de provenienţă umană, fără a se putea determina exact restul compoziţiei. Mâzga a fost expediată rapid la Departamentul Sănătăţii, la Washington, pentru continuarea analizelor.

Prima presupunere se baza pe ideea că substanța ar fi putut proveni din toaletele unei aeronave civile de pasageri, dar a fost eliminată curând deoarece regulamentele FAA impun colorarea reziduurilor avioanelor în albastru. Iar mâzga respectivă nu era albastră, ci translucidă.

Bobiţele misterioase au căzut asupra orăşelului Oakville de 6 ori în 3 săptămâni. Zeci de oameni s-au îmbolnăvit şi multe animale au murit după ce au intrat în contact cu toxicele picături. Dar natura substanţei, precum şi orice legătură pe care ar fi putut-o avea cu molima pe care o aducea au rămas neexplicate.

Un alt microbiolog care a testat mâzga a identificat o celulă eucariotă, adică o celulă care are un nucleu bine definit, prezentă în toate ţesuturile animale. Ce vrea să însemne această descoperire? Că mâzga era vie. Cum îşi făcuse drum materia vie până sus, în nori? Era o întrebare încuietoare, asemenea substanţei înseşi.

Poate inevitabil, degetul acuzator a fost îndreptat către armată. Forţele Aeriene însă au negat şi neagă orice legătură cu substanţa, orice implicare în crearea sau răspândirea ei. Localnicii însă nu cred în inocenţa militarilor. Şi asta pentru că un localnic îşi aminteşte că un număr semnificativ de aparate militare au survolat zona înaintea evenimentelor.

În prezent este imposibil de spus ce era mâzga cu pricina şi de unde venea. Din nefericire, toate mostrele prelevate au dispărut, făcând imposiblă continuarea studiilor.

Conform unui articol publicat pe bbc.com, în care se vorbeşte despre „bobiţele gelatinoase de la Oakville”, sursa acestora ar putea fi: amfibieni, alge, spori de mucegai și chiar cristale de poliacrilat de sodiu, uneori folosite în agricultură. În 2012, poliacrilatul de sodiu a absorbit apa dintr-o furtună pentru a forma bobiţe gelatinoase în Bournemouth.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.