Incredibilele poveşti ale unor oameni cărora li s-a albit părul peste noapte
Simon Lemnius (1511-1550, scriitor elveţian) relatează că un împărat a condamnat la moarte un tânăr frumos acuzat de viol. Acesta a fost atât de afectat de această veste, încât i-au albit barba şi părul, iar obrazul i s-a schimbat atât de tare în câteva ore încât, apărând la tribunal pentru a i se comunica pedeapsa, nimeni nu l-a recunoscut, nici măcar împăratul, care a fost sigur că i s-a adus o altă persoană sau că vinovatul şi-a albit părul pentru a se desfigura. Dar dându-şi seama că era vorba de efectul natural al fricii de supliciu, acel împărat a fost pătruns de compasiune şi l-a iertat pe tânăr, judecând că a fost destul de pedepsit de revoluţia ce a operat-o în el teama de pedeapsă.
Hequet, un alt scriitor, vorbeşte de un bărbat care, culcându-se cu părul negru, s-a sculat dimineaţă cu părul alb, deoarece visase că a fost condamnat să suporte un supliciu crud şi infamant.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Simon Lemnius (1511-1550, scriitor elveţian) relatează că un împărat a condamnat la moarte un tânăr frumos acuzat de viol. Acesta a fost atât de afectat de această veste, încât i-au albit barba şi părul, iar obrazul i s-a schimbat atât de tare în câteva ore încât, apărând la tribunal pentru a i se comunica pedeapsa, nimeni nu l-a recunoscut, nici măcar împăratul, care a fost sigur că i s-a adus o altă persoană sau că vinovatul şi-a albit părul pentru a se desfigura. Dar dându-şi seama că era vorba de efectul natural al fricii de supliciu, acel împărat a fost pătruns de compasiune şi l-a iertat pe tânăr, judecând că a fost destul de pedepsit de revoluţia ce a operat-o în el teama de pedeapsă.
