Geto-dacii cântau „legile Bellagines” pentru a nu le uita – ne spune Aristotel. Ce erau acestea?
Imagine generata de Microsoft AI
Descoperiri arheologice şi istorice confirmă faptul că Zalmoxis a făcut studii în Grecia şi Egipt, fiind adept al şcolii pitagoreice, Herodot arătând că Zalmoxis a venit la traci ca un creator de sistem (reformator) şi i-a condus pe geto-daci spre o civilizaţie superioară. Operele create de Zalmoxis se pot identifica în legile Beltagines, tezaurul de la Pietroasa şi sanctuarele-oracole din munţi.
Aristotel ne spune că agatârşii, neam geto-dac, „cântau legile Bellagines pentru a nu le uita”. Acest obicei îl identificăm şi la brahmanii din India antică, care cântau Mahabharata, Vedele, Upanişadele și Ramayana. Utilizând metoda comparativ-istorică în abordarea mitologiei, se poate presupune că legile Bellagines erau imnuri cu caracter mitico-cosmogonic, divinatoriu, etic şi de pregătire în anumite profesii.
Cu toate că se propagau pe cale orală, e posibil ca marii sacerdoţi aveau un exemplar original scris (drept etalon) pentru a-şi verifica discipolii ca nu cumva să le uite sau să le altereze. Legile scrise n-au fost descoperite nici de arheologi, însă le putem întâlni în legendele şi baladele populare, cum ar fi balada „Mioriţa”.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
