Orgoni Crystal

 
Orgoni Crystal

 

Ecaterina cea Mare a Rusiei, o împărăteasă cu 300 de amanţi

2906

Ecaterina a Rusiei 3Împărăteasa Rusiei era germancă

Ecaterina cea Mare nu era rusoaică, aşa cum cred mulţi. Era de origine germană. În adolescenţă avea doar trei rochii şi douăsprezece bluze şi, cu toate astea, a devenit împărăteasa Rusiei şi a domnit peste multe milioane de supuşi, timp de treizeci şi patru de ani. Asta ne arată unde poţi ajunge dacă-ţi doreşti ceva cu-adevărat. În realitate, numele ei nu era Ecaterina, ci Sofia Augusta Frederica sau pe scurt Figchen. Era fiica prinţului August Christian de Anhalt-Zerbst şi a soţiei acestuia, prinţesa Johanna Elizabeta de Holstein-Gottorp şi era născută la Stettin, în Pomerania, pe 2 mai 1729.

La 15 ani, se mărită cu moştenitorul tronului Rusiei

La vârsta de paisprezece ani, Figchen a fost chemată de împărăteasa Elizabeta în Rusia, ca să-l ia de soţ pe marele duce Petru, moştenitorul tronului. Aşa că şi-a împachetat cele trei rochii şi douăsprezece bluze, şi-a luat rămas bun ele la vechea ei casă plină de amintiri şi a pornit-o la drum în viaţă. Şi la ce credeţi că se gândea sărăcuţa fată în timp ce-şi părăsea tatăl pe care n-avea să-i mai vadă niciodată, în timp ce-şi lua la revedere de la multele-i rubedenii şi-o pornea către un tărâm străin? Păi… era pur şi simplu încântată!

Când a ajuns în Rusia, Figchen şi-a aruncat vechile haine şi a început să poarte numai blănuri, mătăsuri şi bijuterii splendide, primite în dar de la împărăteasa Elizabeta. Numele i-a fost schimbat în Ecaterina Alexeievna, iar anul următor s-a măritat cu Petru în cea mai fastuoasă nuntă văzută vreodată. Purta o coroană de diamante şi o rochie numai aur şi argint şi totul era mult prea minunat, în afara faptului că nu avea niciun fel de sentimente faţă de mire.

Moştenitorul tronului rus, Petru, soţul Ecaterinei, se juca noaptea cu păpuşile…

După cum a aflat Ecaterina chiar în noaptea cu pricina, Rusia are darul de-a prilejui nişte întovărăşiri ciudate. Petru s-a urcat încălţat în pat, s-a jucat cam o oră cu păpuşile şi i-a povestit marii ducese despre noile lui amante. Apoi s-a întors pe partea cealaltă şi a început să sforăie. Şi, timp de nouă ani de zile, lucrurile s-au desfăşurat după aceeaşi rutină, până când Petru s-a mutat într-un pat separat -presupun că pur şi simplu nu se gândise la asta mai înainte. Câţiva ani mai târziu, a fost găsit mort, probele indicând că a fost vorba de omucidere, iar Ecaterina a fost considerată parţial responsabilă. Dar, până şi gândul…!

Ecaterina a Rusiei 2Între timp, Ecaterina face copii cu alţi bărbaţi…

Între timp, căminul ducea lipsă de copii şi Rusia de moştenitori la tron. Petru se juca imperturbabil cu păpuşile dar, în 1754, Ecaterina a făcut un băieţel care semăna foarte tare cu Serghei Saltikov, un tânăr cu care obişnuia să mai discute evenimentele zilei. Unii istorici sunt de părere că tatăl ar fi putut fi chiar Petru, din moment ce copilul a ajuns să-i semene la caracter şi la valoare. Bun, erau amândoi idioţi, dar ce dovedeşte asta? Apoi Saltikov s-a mutat din oraş iar Ecaterina s-a arătat interesată de Polonia sau, mai degrabă, de contele Stanislav Poniatovski. Următorul ei născut a primit numele de Ana. Au urmat un fiu pe nume Bobrinsky şi vreo două fetiţe, născute după ce-l cunoscuse pe Grigori Orlov, un individ uriaş şi frumos din garda imperială.

Petru, soţul Ecaterinei, devine ţar, dar Ecaterina îl trimite direct în mormânt

În 1762, Ecaterina era deja în Rusia de optsprezece ani şi începuse să se obişnuiască. Dar iată ce s-a întâmplat. împărăteasa Elizabeta a murit din pricina lichiorului ei de vişine şi Petru i-a urmat la tron sub numele de Petru al III-lea. Şase luni mai târziu, cu ajutorul lui Grigori Orlov şi a fraţilor săi, Ecaterina l-a detronat, l-a aruncat în închisoare şi s-a proclamat împărăteasă. De atâta agitaţie, ruşii au uitat că e o străină fără niciun drept la tron, aşa că iată-i, oarecum spre propria lor mirare, cu o nemţoaică la conducere. Cu Petru, lucrurile au fost destul de triste. La câteva zile după arestarea sa, a murit subit la Ropşa, în timp ce în preajma lui se găseau Alexis Orlov şi alţi câţiva prieteni ai împărătesei. Ecaterina a anunţat că murise de colici renale, iar oamenii care s-au dus la înmormântare se întrebau de ce avea atunci un mare bandaj legat în jurul gâtului.

Iubiţii Ecaterinei

Ce a-mai urmat din viaţa Ecaterinei ar fi putut să se desfăşoare altfel, dacă ar fi fost lăsată să se mărite cu Grigori Orlov. Sau poate că nu. Timp de zece ani ea a păstrat legătura cu el, până în clipa în care corpul lui herculean a început să scârţâie pe ici pe colo, facându-l nepotrivit pentru afacerile de stat.

Grigore Potemkin, următorul ei prieten de suflet, a rămas prin preajmă şaisprezece ani dar, după o vreme, a luat-o mai uşor, făcându-i cunoştinţă împărătesei cu o serie întreagă de băieţi mai tinerei şi luându-şi de fiecare dată câte un comision gras. Averea lui a ajuns, până la urmă, să se ridice la 50 000 000 ruble. Potemkin era singurul dintre bărbaţii Ecaterinei care nu era izbitor de frumos. Era chior, cu nasul coroiat, crăcănat şi, mare parte a zilei, beat. Trăia zile întregi numai cu ceapă crudă, umblând creangă prin palat cu picioarele goale, îmbrăcat într-un halat vechi şi murdar şi rozându-şi unghiile. Nimeni nu înţelegea ce văzuse Ecaterina la el. Ei bine, dacă îl prindeai singur, ştia să imite la perfecţie un câine, o pisică sau un cocoş şi asta era singura formă de artă pe care Ecaterina a îndrăgit-o vreodată cu-adevărat. Şi ea putea să imite o pisică, dar nu era nimic ieşit din comun.

Ecaterina a RusieiÎn 1776 a venit rândul lui Petru Zavadovski, în vârstă de douăzeci de ani. Despre el, cavalerul de Corberon, un fin observator, a remarcat: „Cât despre cele necesare slujbei sale, le deţine în cel mai înalt grad.” În anul următor a fost locotenentul Zorici şi, de asemenea, primul nepoţel al Ecaterinei, pentru care a inventat o rochie dintr-o bucată care putea fi pusă sau scoasă într-o clipă. Bebeluşul intra în ea cu mâinile şi cu picioarele în acelaşi timp şi apoi era încheiată la spate.

Cam ăştia au fost toţi bărbaţii Ecaterinei, dacă nu-i punem la socoteală pe Korsakov, un netot care-a rezistat doar cincisprezece luni; pe Lanskoi, care-a murit în post după ce luase prea multe pastile; pe Iermolov şi pe Mamonov, amândoi cam banali şi pe Platon Zubov, care i-a supravieţuit. Zubov avea numai douăzeci şi doi de ani când s-a apucat de treabă. Fratele său, Valerian, care-şi făcea şi el veacul pe-acolo, avea optsprezece. Ecaterina avea peste şaizeci, dar nu eşti bătrân decât dacă te simţi. A murit de apoplexie pe 10 noiembrie 1796, la şaizeci şi şapte de ani.

Se spunea că Ecaterina a avut trei sute de iubiţi. A avut doar zece-doisprezece, pe faţă, şi încă alţi câţiva, potrivit celor mai credibile relatări – iar pe unii dintre ei, numai pentru câteva zile sau maxim o săptămână. Nici vorbă să-i fi avut pe toţi în acelaşi timp. Ci pe rând. Un biograf modern afirmă, fără umbră de îndoială, că Ecaterina n-a învăţat niciodată să iubească. Ei bine, măcar se străduia.

Orgoni Crystal