Din misterele tabloului „Fata cu cercel de perlă” de Vermeer. Ascunde el ceva ca „Mona Lisa” lui Leonardo da Vinci?


„Fata cu cercel de perlă” este o pictură în ulei pe pânză, realizată în anul 1665 de către artistul olandez Johannes Vermeer, fiind una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale. Tabloul înfățișează o tânără îmbrăcată într-o rochie exotică, cu un turban și cu un cercel de perlă în ureche. Lucrarea se află expusă în Muzeul Mauritshuis din Haga (Olanda).

Vermeer a produs doar 36 de lucrări cunoscute în timpul vieții sale, în timp ce mulți dintre contemporanii săi au finalizat sute. Asemenea altor artişti din vremea sa, el a descris în mare parte scene din viața obișnuită. Exemple notabile includ tablourile „Fata care citește o scrisoare la o fereastră deschisă” (1657) sau „Lecția de muzică” (1665).

„Fata cu cercel de perlă” prezintă o tânără aflată într-un spațiu întunecat, un cadru intim care atrage atenția privitorului exclusiv asupra ei. Ea poartă un turban albastru – auriu, un cercel de perlă și o haină aurie cu guler alb vizibil dedesubt. Surprinsă într-un moment trecător, fata își întoarce capul peste umăr, întâmpinând privirea urmăritorului cu ochii mari și buzele întredeschise de parcă ar fi pe punctul de a vorbi. Expresia ei enigmatică, împreună cu misterul identității ei, i-au determinat pe unii să o compare cu subiectul Mona Lisa al lui Leonardo da Vinci.

„Fata cu cercel de perlă” a devenit una dintre cele mai faimoase piese ale lui Vermeer abia la sfârşitul secolului 20, odată cu expoziția de succes din 1995 de la National Gallery of Art din Washington și publicarea celui mai bine vândut roman de Tracy Chevalier, cu titlu asemănător, în 1999. Cartea a transformat subiectul picturii într-o menajeră pe nume Griet, care lucrează în casa lui Vermeer și devine ajutorul lui.

Muzeul Mauritshuis s-a angajat într-o investigație a operei de artă, publicând descoperirile în 2020. Folosind tehnici moderne de imagistică pentru a privi straturile de sub suprafață, cercetătorii au descoperit o perdea verde în spatele fetei și au confirmat că aceasta are gene, deși acestea ar putea fi greu de deslușit. Cercetătorii au testat și materialele folosite de Vermeer, cartografiind sursele pigmenților săi. Ei au descoperit că pictorul a folosit un pigment ultramarin, derivat din piatra semiprețioasă lapis lazuli, găsită doar în Afghanistan. De asemenea, pictorul a folosit pentru buzele femeii un pigment roșu, derivat de la o insectă care trăiește în Mexic și America de Sud.

ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Lasă un comentariu

Ads Blocker Image Powered by Code Help Pro

Aveti un program de blocare a reclamelor

Va rugam sa ne sustineti, dezactivand programul de blocare a reclamelor. Va multumim!

Powered By
Best Wordpress Adblock Detecting Plugin | CHP Adblock