De ce incaşii au făcut peste 5.000 de gropi în sudul statului Peru?
În urmă cu sute de ani, cineva a depus mult efort pentru a săpa mii de găuri într-o fâșie lungă de creastă la poalele Anzilor. Cine a construit structura cunoscută sub numele de Monte Sierpe și de ce? Această descoperire a uimit lumea încă din 1933, când National Geographic a publicat fotografiile aeriene ale sitului ciudat. Acum, arheologii cred că știu răspunsul.
O analiză a materialului vegetal găsit în interiorul găurilor sugerează că acesta ar fi putut funcționa inițial ca o piață și mai târziu ca un sistem de numerotare / contabilizare, spune o echipă condusă de arheologul Jacob Bongers de la Universitatea din Sydney, Australia. „De ce ar face popoarele antice peste 5.000 de gropi în sudul statului Peru? Erau grădini? Captau apa? Aveau o funcție agricolă?”, se întreabă Bongers. „Nu știm de ce ele se află aici, dar avem câteva date noi promițătoare, care oferă indicii importante și susțin teorii inovatoare despre utilizarea sitului”.
Monte Sierpe este o operă monumentală de inginerie peisagistică. Lungimea fâșiei de găuri măsoară 1,5 kilometri și lățimea de aproximativ șapte sau opt găuri. Este alcătuită din aproximativ 5.200 de găuri excavate în sedimente, unele fiind întărite în mod deliberat pe laterale cu pietre. Pentru a fi realizate, a necesitat o planificare și o perioadă de timp semnificativă, ceea ce duce la întrebările evidente: Cine și de ce?
Bongers și colegii săi au continuat studiile anterioare care propuneau ca situl să fie folosit ca sistem de impozitare de către incași. Arheologii au efectuat o amplă cercetare pe teren, cartografiind situl cu drone și testând probe de sedimente din interiorul găurilor pentru a determina ce materiale ar fi putut fi amplasate acolo și cu cât timp în urmă.
Imperiul Incaș s-a mutat în regiune în jurul anului 1400 d.Hr., așa că oamenii de știință au pornit de la premisa că Monte Sierpe este un sit incaș. Cu toate acestea, cultura incaşă nu a fost prima care a locuit acolo; înainte de expansiunea lor în regiune, cultura Chincha locuise acolo timp de sute de ani. Datarea cu radiocarbon a cărbunelui dintr-una dintre gropi a relevat că acesta a fost depus în jurul anilor 1320-1405 d.Hr. – o perioadă care sugerează că materialul este anterior incașilor. Dacă da, sugerează că Chincha a construit și a folosit situl înainte de sosirea incașilor. Fragmentele de ceramică găsite la suprafață susțin aceeași perioadă de timp.
Cea mai semnificativă revelație, spun cercetătorii, este conținutul găurilor. Analiza microbotanică a sedimentelor din 19 găuri a scos la iveală amidon și granule de polen de porumb, Amaranthaceae (grupul de plante care include quinoa, spanacul şi sfecla), Pooidae (subfamilia care include cereale precum ovăzul, grâul și orzul) și Cucurbita (dovlecei). Alte plante descoperite au inclus specii de papură și salcie folosite în confecționarea coșurilor. Luate împreună, aceste rezultate sugerează că găurile conțineau cândva plante alimentare ținute în coșurile folosite pentru transportul acestora.
„Poate că aceasta era o piață pre-incașă, ca un târg de vechituri. Știm că populația pre-hispanică de aici era de aproximativ 100.000 de oameni. Poate că comercianții ambulanți, fermierii, pescarii și alții se adunau la fața locului pentru a face schimb de bunuri locale, cum ar fi porumbul și bumbacul”, spune Bongers. Totuși, imaginile aeriene ale sitului au relevat un model care nu este la fel de evident de la sol. Găurile sunt aranjate în blocuri care, spun cercetătorii, sunt remarcabil de asemănătoare cu un khipu incaș – un dispozitiv de numărat cu sfoară înnodată, recuperat din aceeași vale andină. Acest lucru sugerează că incașii de mai târziu au reutilizat găurile pentru colectarea impozitelor, folosindu-le ca registru de tributuri pentru a se asigura că au fost colectate taxele corespunzătoare.
„În esență, consider aceste găuri un tip de tehnologie socială care a reunit oamenii și care a devenit ulterior un sistem contabil la scară largă sub Imperiul Incaș”, spune Bongers.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
În urmă cu sute de ani, cineva a depus mult efort pentru a săpa mii de găuri într-o fâșie lungă de creastă la poalele Anzilor. Cine a construit structura cunoscută sub numele de Monte Sierpe și de ce? Această descoperire a uimit lumea încă din 1933, când National Geographic a publicat fotografiile aeriene ale sitului ciudat. Acum, arheologii cred că știu răspunsul.
