ADN-ul dezvăluie o misterioasă linie genealogică umană despre care nimeni nu știa că există în Asia
Un studiu genetic a descoperit o linie umană necunoscută anterior, care a supraviețuit sfârșitului ultimei ere glaciare, punând la îndoială presupunerile de mult timp despre modul în care populațiile antice au evoluat și au interacționat în timpul uneia dintre cele mai transformative perioade din istoria omenirii. Descoperirea, publicată în revista „Current Biology”, se concentrează pe rămășițe umane antice descoperite în situl arheologic Donghulin, lângă Beijing (China). Prin analizarea ADN-ului extras din aceste rămășițe, oamenii de știință au dezvăluit o poveste umană complexă și surprinzător de rezistentă – una în care mai multe linii au coexistat, s-au adaptat și uneori au dispărut fără a lăsa o urmă genetică durabilă.
În centrul descoperirii se află un individ cu o vechime de aproximativ 11.000 de ani, al cărui profil genetic nu se potrivește cu nicio populație umană identificată anterior. Cercetătorii, conduși de Qiaomei Fu, au descoperit că acest individ aparținea unei linii genetice profund divergente din nordul Asiei de Est, care probabil s-a separat de alte grupuri umane cu zeci de mii de ani mai devreme. Această linie genealogică a persistat mult după sfârșitul erei glaciare, o perioadă marcată de o încălzire climatică dramatică și de schimbări culturale radicale. În loc să fie înlocuită complet de populații mai noi – așa cum se observă în unele părți ale Europei – dovezile sugerează că diversitatea umană antică din Asia de Est a fost mult mai durabilă și complexă.
Conform studiului, această linie genealogică cu divergență timpurie „ar putea reprezenta o origine nerecunoscută anterior”, subliniind cât de puține se știu încă despre structurile populației umane din Asia preistorică.
Situl Donghulin oferă o perspectivă rară asupra vieții în timpul tranziției de la paleolitic la neolitic – o perioadă în care oamenii au început să treacă de la vânătoare și cules la un stil de viață mai sedimentar. Dovezile arheologice arată că această comunitate se ocupa de forme timpurii de prelucrare a plantelor, utilizare a olăritului și domesticire a meiului. Totuși, în mod surprinzător, deși practicile culturale au rămas relativ consistente de-a lungul timpului, structura genetică a populației s-a schimbat semnificativ.
La aproximativ 2.000 de ani după individul amintit mai sus, un bărbat mai tânăr, înmormântat în același loc, prezenta un profil genetic complet diferit. Strămoșii săi erau mai strâns legați de populațiile din Platoul Mongol, ceea ce sugerează că noi grupuri se mutaseră în regiune. Această constatare indică o idee-cheie: continuitatea culturală nu înseamnă neapărat continuitatea populației.
Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!
DONATI prin PAYPAL:
DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025
Un studiu genetic a descoperit o linie umană necunoscută anterior, care a supraviețuit sfârșitului ultimei ere glaciare, punând la îndoială presupunerile de mult timp despre modul în care populațiile antice au evoluat și au interacționat în timpul uneia dintre cele mai transformative perioade din istoria omenirii. Descoperirea, publicată în revista „Current Biology”, se concentrează pe rămășițe umane antice descoperite în situl arheologic Donghulin, lângă Beijing (China). Prin analizarea ADN-ului extras din aceste rămășițe, oamenii de știință au dezvăluit o poveste umană complexă și surprinzător de rezistentă – una în care mai multe linii au coexistat, s-au adaptat și uneori au dispărut fără a lăsa o urmă genetică durabilă.
