Incredibilele poveşti ale unor oameni cărora li s-a albit părul peste noapte
Simon Lemnius (1511-1550, scriitor elveţian) relatează că un împărat a condamnat la moarte un tânăr frumos acuzat de viol. Acesta a fost atât de afectat de această veste, încât i-au albit barba şi părul, iar obrazul i s-a schimbat atât de tare în câteva ore încât, apărând la tribunal pentru a i se comunica pedeapsa, nimeni nu l-a recunoscut, nici măcar împăratul, care a fost sigur că i s-a adus o altă persoană sau că vinovatul şi-a albit părul pentru a se desfigura. Dar dându-şi seama că era vorba de efectul natural al fricii de supliciu, acel împărat a fost pătruns de compasiune şi l-a iertat pe tânăr, judecând că a fost destul de pedepsit de revoluţia ce a operat-o în el teama de pedeapsă.
Hequet, un alt scriitor, vorbeşte de un bărbat care, culcându-se cu părul negru, s-a sculat dimineaţă cu părul alb, deoarece visase că a fost condamnat să suporte un supliciu crud şi infamant.
DECLINARE DE RESPONSABILITATE: Conținutul prezentat în unele din articolele noastre este destinat exclusiv divertismentului sau informării. Ele explorează teorii speculative din domeniul ufologiei și cercetării paranormale. Deși ne putem baza pe fapte istorice, ipoteze publicate, zvonuri sau chiar ficțiune, cititorii nu ar trebui să interpreteze nicio parte a conținutului ca informație factuală sau definitivă, unele idei rămânând nedemonstrate de știința tradițională. Vă rugăm să le citiţi cu responsabilitate. Site-ul nu își asumă nicio responsabilitate pentru eventualele pierderi sau prejudicii rezultate din utilizarea informațiilor sau din deciziile luate de cititori în baza articolelor publicate.
Simon Lemnius (1511-1550, scriitor elveţian) relatează că un împărat a condamnat la moarte un tânăr frumos acuzat de viol. Acesta a fost atât de afectat de această veste, încât i-au albit barba şi părul, iar obrazul i s-a schimbat atât de tare în câteva ore încât, apărând la tribunal pentru a i se comunica pedeapsa, nimeni nu l-a recunoscut, nici măcar împăratul, care a fost sigur că i s-a adus o altă persoană sau că vinovatul şi-a albit părul pentru a se desfigura. Dar dându-şi seama că era vorba de efectul natural al fricii de supliciu, acel împărat a fost pătruns de compasiune şi l-a iertat pe tânăr, judecând că a fost destul de pedepsit de revoluţia ce a operat-o în el teama de pedeapsă.
