Din misterele tabloului „Fata cu cercel de perlă” de Vermeer. Ascunde el ceva ca „Mona Lisa” lui Leonardo da Vinci?


„Fata cu cercel de perlă” este o pictură în ulei pe pânză, realizată în anul 1665 de către artistul olandez Johannes Vermeer, fiind una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale. Tabloul înfățișează o tânără îmbrăcată într-o rochie exotică, cu un turban și cu un cercel de perlă în ureche. Lucrarea se află expusă în Muzeul Mauritshuis din Haga (Olanda).

Vermeer a produs doar 36 de lucrări cunoscute în timpul vieții sale, în timp ce mulți dintre contemporanii săi au finalizat sute. Asemenea altor artişti din vremea sa, el a descris în mare parte scene din viața obișnuită. Exemple notabile includ tablourile „Fata care citește o scrisoare la o fereastră deschisă” (1657) sau „Lecția de muzică” (1665).

„Fata cu cercel de perlă” prezintă o tânără aflată într-un spațiu întunecat, un cadru intim care atrage atenția privitorului exclusiv asupra ei. Ea poartă un turban albastru – auriu, un cercel de perlă și o haină aurie cu guler alb vizibil dedesubt. Surprinsă într-un moment trecător, fata își întoarce capul peste umăr, întâmpinând privirea urmăritorului cu ochii mari și buzele întredeschise de parcă ar fi pe punctul de a vorbi. Expresia ei enigmatică, împreună cu misterul identității ei, i-au determinat pe unii să o compare cu subiectul Mona Lisa al lui Leonardo da Vinci.

„Fata cu cercel de perlă” a devenit una dintre cele mai faimoase piese ale lui Vermeer abia la sfârşitul secolului 20, odată cu expoziția de succes din 1995 de la National Gallery of Art din Washington și publicarea celui mai bine vândut roman de Tracy Chevalier, cu titlu asemănător, în 1999. Cartea a transformat subiectul picturii într-o menajeră pe nume Griet, care lucrează în casa lui Vermeer și devine ajutorul lui.

Muzeul Mauritshuis s-a angajat într-o investigație a operei de artă, publicând descoperirile în 2020. Folosind tehnici moderne de imagistică pentru a privi straturile de sub suprafață, cercetătorii au descoperit o perdea verde în spatele fetei și au confirmat că aceasta are gene, deși acestea ar putea fi greu de deslușit. Cercetătorii au testat și materialele folosite de Vermeer, cartografiind sursele pigmenților săi. Ei au descoperit că pictorul a folosit un pigment ultramarin, derivat din piatra semiprețioasă lapis lazuli, găsită doar în Afghanistan. De asemenea, pictorul a folosit pentru buzele femeii un pigment roșu, derivat de la o insectă care trăiește în Mexic și America de Sud.


VA RUGAM, AJUTATI-NE!

Din 2008, cercetam si cautam adevarul in domenii precum istoria, religia sau metafizica. Am publicat peste 15.000 de articole; munca este imensa, dar si costurile aferente sunt foarte mari. Publicitatea Google Adsense nu acopera toate costurile, iar pentru a continua munca si proiectul, avem nevoie de ajutorul vostru. Orice donatie conteaza, indiferent de suma. Toti banii stransi se vor duce catre acest proiect, dar si pentru cercetarea unor subiecte controversate din istorie, inclusiv cercetari genealogice. Va multumim din suflet!

DONATI prin PAYPAL:

DONATI prin CONT BANCAR (ING BANK):
- Cont LEI: RO53INGB0000999917643869
- Titular: ASOCIATIA GENIA - GENEALOGIE SI ISTORIE CUI:51669957
- Email: contact@genia.ro
- Nr.inregistrare Min.Justitiei: 1036/A/2025

Lasă un comentariu